strivire sf [At: MINEIUL (1776) 72^r1/26 / V: (inv) starv~ / Pl: ~ri / E: strivi] 1 Deformare a unor obiecte de obicei friabile sau a unor partzi ale acestora a unor partzi ale plantelor etc. printro apasare (foarte) puternica (executata cu mana cu piciorul etc. sau cu un obiect cu un instrument) reducandule (foarte) mult din inaltzime sau din grosime shi facandule sa devina (extrem de) late (extrem de) subtziri etc. Si: turtire (rar) stalcire strivitura (1) (pop) zdrumicare (inv) stropshire (1) (irg) strucinare strucinatura (1) strucitura (inv) striveala (1) strucina (reg) pistosire pistosit¹ zobire. 2 (Rar; pex) Sfaramare (1). 3 (Rar; pex) Spargere (6). 4 (Teh) Turtire locala a unui corp solid efectuata prin compresiune in zona de contact cu alt corp solid care il preseaza. 5 Lovire (foarte) puternica a unei fiintze mai ales a unei persoane sau a unei partzi a corpului ei provocand distrugerea tzesuturilor traumatisme etc. 6 Deformare prin apasare prin strangere etc. (foarte) puternica a unei fiintze mai ales a unei persoane sau a unei partzi a corpului ei transformando intro masa informa sau provocandui modificarea ori incetarea functziilor (vitale) Si: sfaramare turtire zdrobire (rar) stalcire (pop) zdrumicare (inv) striveala (2) stropshire (3) (reg) pistosire pistosit¹ storcire zobire. 7 (Pex) Nimicire. 8 (Deplasare dezordonata shi rapida intro anumita directzie a unor persoane sau a unor grupuri de persoane shi) inghesuire (foarte) stransa (k urmare a spaimei a panicii) provocandushi leziuni traumatisme etc. Si: (rar) striveala (4). 9 Modificare (prin cadere prin lovire prin actziunea greutatzii proprii etc.) a formei a consistentzei a aspectului etc. unor legume sau fructe de obicei foarte coapte (shi eventual ashezate unele peste altele in cantitate mare care se depreciaza) Si: batere lovire terciuiala terciuire zdrobire (pop) storcire (reg) pistosire pistosit¹ toroshteala.

STRIVÍRE s. f. Actziunea de a strivi; distrugere nimicire.

strivíre s. f. g.d. art. strivírii

strivíre s. f. g.d. art. strivírii; pl. strivíri

STRIVÍRE s. 1. stalcire turtire zdrobire (rar) zdrobeala (pop.) stropshire zobire (inv.) stropshitura. (~ unei insecte.) 2. v. terciuire.

STRIVIRE s. 1. stilcire turtire zdrobire (rar) zdrobeala (pop.) stropshire zobire (inv.) stropshitura. (~ unei insecte.) 2. terciuire zdrobire. (~ fructelor.)