ZÁRE zari s. f. 1. Partea cerului sau a pamantului care o margineshte linia orizontului; orizont. ◊ Loc. adv. In zare sau (rar) in zari = la orizont; p. ext. departe. Din zari = din departari. ♦ (La pl.) Vazduh. 2. Lumina care se imprashtie in jurul unei surse luminoase; raza. 3. Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect (transparent) ashezandul in dreptul unei surse de lumina pentru al vedea mai bine. (O) zare de... = o cantitate mica de... ♦ Zori de ziua zorii zilei. 3. Culme creasta coama varf. Din sl. zarja.

zare sf [At: CORESI EV 440 / V: (rar) ~ra³ / Pl: zari shi (reg) ~ / E: vsl заріа] 1 (Ivp; adesea urmat de determinari care arata felul) Raza (1). 23 (Rar; ilav) Cale de o ~ Pe (sau la) o distantza mare. 4 (Ie) A se uita (sau a privi) in ~ (la ceva) A privi un obiect (transparent) ashezandul in dreptul unei surse de lumina pentru al vedea mai bine. 5 (Pop; ie) (O) ~ de... O cantitate mica de... 6 (Ilav; icn) ~ de... (sau de ~) Deloc. 7 (Pan) Privire (1). 8 (Pop; pex) Rasarit. 9 (Pop) Orizont (1). 10 (Ilav) In ~ (sau rar lpl zari) La orizont (1). 1112 (Pex; ial) Departe (12). 13 (Ilav) In ~a zarilor (sau zarilor zarii zari de zari) Foarte departe. 14 (Ilav) Din ~a (departata) (sau zari) Din departari. 15 (Pex; lpl) Vazduh. 16 (Is) Patru zari Cele patru puncte cardinale. 17 (Inv) Margine. 18 (Ivp) Culme (1). 19 (Inv) Vedenie. 20 (Bot; inv; ic) Zarasoarelui Floareasoarelui (Helianthus annus).

zare s.f. 1 Partea cerului sau a pamintului care o margineshte linia orizontului; orizont. Nestatornica zare a nemarginitei cimpii (ODOB.). ◊ Loc.adv. In zare (sau zari) = la orizont; ext. departe. Ce priveam atunci in zare? (CON.). Din zari (sau zare) = din departari. Oamenii... se ivesc pe fondul albastru al muntzilor din zare (BOGZA). ♦ (la pl.) Vazduh; cer. Zarile erau invaluite de ceatza... primaverilor prielnice (SADOV.). ◊ Fig. In zarea anilor pilpiie luceafarul dezlegarii shi al biruintzei tale (GAL.). ♦ (fam.; determ. prin „patru”) Cele patru puncte cardinale. Caravanele au pornit in patru zari dupa material (SADOV.). ♦ Margine limita. In zarea Iashilor se gaseshte o localitate care se cheama Birnova (SADOV.). 2 (inv. pop.; adesea urmat de determ. care arata felul) Lumina care se imprashtie in jurul unei surse luminoase; raza. In zarea luminarii chipul lui se deslushea energic (GAL.). ◊ Loc.adv. (in constr. neg.) Zare de... = deloc; nici urma de... Zare destea nu se vedea deasupra noastra (VLAH.). ◊ Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect (transparent) ashezindul in dreptul unei surse de lumina pentru al vedea mai bine. Se uita in zare la culoarea de chihlimbar (CE. PETR.). (O) zare de... = o cantitate mica de... ◊ Fig. Anii aceshtia de osteniri fara zare (BLA.). ♦ Analog. Privire. Ashtept sa imi apuna ziua shi zarea mea pleoapa sashi inchida (BLA.). ♦ (pop.) Zori de ziua zorii zilei. De ce sa cada crinul in zarea diminetzii? (ALECS.). 3 (inv. pop.) Culme creasta coama. Pe deal sta zarea de brindushi albita (VLAH.). • pl. zari. /<sl. veche зарю.

ZÁRE zari s. f. 1. Partea cerului sau a pamantului care o margineshte linia orizontului; orizont. ◊ Loc. adv. In zare sau (rar) In zari = la orizont; p. ext. departe. Din zari = din departari. ♦ (La pl.) Vazduh. 2. Lumina care se imprashtie in jurul unei surse luminoase; raza. ♦ Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect (transparent) ashezandul in dreptul unei surse de lumina pentru al vedea mai bine. (O) zare de... = o cantitate mica de...** Zori de ziua zorii zilei 3. Culme creasta coama varf. Din sl. zarja.

ZÁRE zari s. f. 1. Partea cerului sau a pamintului care o margineshte linia orizontului. V. orizont. Deasupra shirurilor de salcii se ridica zarea luminoasa verde sub nori shi cetzuri. DUMITRIU N. 276. Privea cuntristare Cit tzii oceanul de larg zarile fara catarguri. TOPIRCEANU P. 45. ◊ (Poetic) inaltzimile albastre Pleaca zarea lor pe dealuri Aratind privirii noastre Stelen ceruri stelen valuri. EMINESCU O. I 210. ◊ Fig. Oshtenii ishi schimba locul necontenit; i bate vintul catra zarea furtunilor. SADOVEANU N. P. 102. Pierdut e totun zarea tineretzii SHi mutai gura dulcea altor vremuri. EMINESCU O. I 201. In ochii mei deschisai o zare noua larga... Tot sufletul spre dinsa cu tine vrea sa mearga. ALECSANDRI T. II 118. ◊ Loc. adv. (Mai ales in constructzie cu verbele «a se uita» «a privi») In zare (sau rar in zari) = la orizont; p. ext. in departare departe. Cei doi flacai se privira intre ei intunecatzi apoi se uitara amindoi in zare. DUMITRIU N. 235. Vedem pina departe in fundul zarii sate cimpuri paduri. STANCU U.R.S.S. 105. Brazdele negrelucii se intindeau pina in zare. SADOVEANU O. VI 430. Iar mai spreamiazi din departari Vazutusa crescind in zari Radvan cu mire cu nanashi Cu socrii mari shi cu nuntashi. COSHBUC P. I 56. Privea in zare cum pe mari Rasare shi straluce Pe mishcatoarele carari Corabii negre duce. EMINESCU O. I 167. Numan zarea departata suna codrul de stejari. id. ib. 146. Despot Despot... in zarea departata Saude zgomot mare shio oaste se arata. ALECSANDRI T. II 172. Din zari = din departari. Din zari un tinar calator Sosind peacolo sa rugat Sa bea din cana lor. COSHBUC P. I 281. ♦ Vazduh. Vei privi prin zari senine Stelele sclipind marunte Cum incet de peste munte Ies de printre brazi. COSHBUC P. I 316. 2. Lumina care se imprashtie in jurul unei surse luminoase. Moshneagul puse mina pe pahar shil ridica in zarea finarului. SADOVEANU O. II 15. Punel sami cinte de inima albastra aici la zarea stelelor shi a focului. GANE N. I 135. Cu faclioara peunde treci Dai zare negrelor poteci. COSHBUC P. I 148. ◊ Expr. A se uita in zare (la ceva) sau a privi (ceva) in zare = a privi un obiect transparent ashezindul in dreptul unei surse de lumina pentru al vedea mai bine. Strainul... lua paharul il privi in zare. SADOVEANU la TDRG. Se uita in zare la culoarea de chilimbar Gusta shi asheza paharul la loc. C. PETRESCU A. 373. (O) zare de... = o cantitate mica de... (in special de lumina v. licarire). In citeva ore de drum mashina avea sal infunde iarashi in satul tataresc cu bordeie strimbe shi oarbe de lut... shi cu praful acela dobrogean... rasucit in virtejuri peste cimpuri dogorite fara zare de umbra. C. PETRESCU I. I 4. Ce miaprinden piept scintei? E parere ori o zare De luminan geamul ei? CERNA P. 142. Innoptase. Zare de stea nu se vedea deasupra. VLAHUTZA la TDRG. Se sui intrun copaci inalt shi se uita in toate partzile k de va vedea undeva vro zare de lumina sa se duca shi sa ceara nitzel foc. ISPIRESCU L. 200. O zare de lumina saratan rasarit. EMINESCU O. I 98. (In constructzii negative) De zare = nici un pic citushi de putzin. Nui nici stapinul casei nici femeia lui macar nici macar o sluga de zare. GANE la CADE. ♦ Raza. Deci singerat la pamint ialuneca bratzul iar noaptea Mortzii shia silnicii sortzi iacopere zarea vederii. MURNU I. 89. Eshti demon copila k numai co zare Din geneletzi lunge din ochiul tau mare Facushi peal meu inger cu spaima sa zboare. EMINESCU O. I 41. ♦ Zori de ziua. V. zori. De ce sa cada crinul in zarea diminetzii? De ce sa moara Emisii in floarea tineretzii? ALECSANDRI P. II 114. SHi la zari de ziua a mai facut un copil shi la numit Zarila. SHEZ. II 49. ◊ Fig. Din ce in ce mai singur mantunec shi inghetz Cind tu te pierzi in zarea eternei diminetzi. EMINESCU O. I 114. 3. Culme creasta coama virf. Dupa o jumatate de ceas ne suiram noiinshine pe zarea muntelui. GANE N. III 113. Dupa un minut de odihna pe zarea dealului descalecai shi incepuram a scobori la vale. HOGASH M. N. 205. Indarat dintro zare de codru soarele rasarea incet peun cer de un albastru cald shi fara pic de nor. VLAHUTZA O. A. 276.

ZÁRE zari s. f. 1. Partea cerului sau a pamantului care o margineshte linia orizontului. ◊ Loc. adv. In zare sau (rar) in zari = la orizont; p. ext. departe. Din zari = din departari. ◊ Expr. A se uita (sau a privi) in zare (sau in zari) = a se uita spre orizont in departare fara o tzinta precisa. In zarea departata sau in fundul zarii = in departare departe. ♦ (La pl.) Vazduh. Vei privi prin zari senine Stelele (COSHBUC). 2. Lumina. Moshneagul puse mana pe pahar shil ridica in zarea fanarului (SADOVEANU). ◊ Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect transparent ashezandul in dreptul unei surse de lumina. O zare de... = o cantitate mica de... ♦ Raza. Eshti demon copila k numai co zare Din geneletzi lunge din ochiul tau mare Facushi peal meu inger cu spaima sa zboare (EMINESCU). ♦ Zori de ziua zorii zilei. De ce sa cada crinul in zarea diminetzii? (ALECSANDRI). 3. Culme creasta varf. Slav (v. sl. zarja).

ZÁRE zari f. 1) Portziune a cerului sau a globului terestru marginita de linia orizontului; zarishte. * In zari in departari. 2) Lumina din jurul unei surse luminoase. * A se uita in zare (la un obiect) a examina un obiect transparent ashezandul in dreptul unei surse de lumina. 3) Lumina care apare la orizont inainte de rasaritul Soarelui; zori. [G.D. zarii] /<sl. zarja

zare f. 1. lumina slaba: o zare de foc; 2. coama dealului unde se margineshte cu orizontul; 3. orizont: cat e zare de zarit intre Nord shi Rasarit AL. [Slav. ZARIA stralucire].

záre f. pl. zarĭ (vsl. zarĭa zorĭa stralucire; bg. zarĕa rus. zarĕá. V. zorĭ zaresc). Lumina slaba departata: se vedea o zare de lumina. Orizont: un escadron o corabie se ivi in zare. In zare privind contra luminiĭ: pin [1] acest plic se vede in zare. Pe zarea dealuluĭ pe culmea dealuluĭ privit de departe. De zare numaĭ k sa zareshtĭ de loc: nu era mincare nicĭ de zare.

zára³ sf vz zare

záre (orizont raza) s. f. g.d. art. zắrii; pl. zari

záre s. f. g.d. art. zarii; pl. zari

ZÁRE s. 1. v. orizont. 2. (la pl.) aer v. vazduh.

ZÁRE s. v. aparitzie aratare duh fantasma fantoma licar licarire licarit lucire lumina naluca nalucire nazarire scaparare scaparat scanteie scanteiere sclipeala sclipire sclipit spectru spirit stafie stralucire strafulgerare strigoi umbra vedenie viziune.

ZARE s. 1. orizont (astazi rar) zarishte (pop.) poala cerului. (Se vede ceva in ~.) 2. (la pl.) aer atmosfera cer slava spatziu vazduh (livr. fig.) eter tarie. (Sa ridicat in ~.)

zare s. v. APARITZIE. ARATARE. DUH. FANTASMA. FANTOMA. LICAR. LICARIRE. LICARIT. LUCIRE. LUMINA. NALUCA. NALUCIRE. NAZARIRE. SCAPARARE. SCAPARAT. SCINTEIE. SCINTEIERE. SCLIPEALA. SCLIPIRE. SCLIPIT. SPECTRU. SPIRIT. STAFIE. STRALUCIRE. STRAFULGERARE. STRIGOI. UMBRA. VEDENIE. VIZIUNE.

záre (zắri) s. f. 1. Stralucire. 2. Lumina raza. 3. Naluca iluzie. 4. Limita a vizibilitatzii orizont departare. 5. Culme creasta. Mr. dzare megl. zari. Sl. zarĭa zorĭa „stralucire” (Miklosich Slaw. Elem. 23; Cihac II 469; Conev 36) cf. zori. Der. zari vb. (a intrevedea ceva a repera; a observa a remarca) mr. andzarire a carui legatura cu sl. zrĕti (Miklosich Slaw. Elem. 23) este doar indirecta; zaranie s. f. (Trans. aparentza); intrezari vb. (a intrevedea) formata dupa fr. entrevoir; zarishte s. f. (orizont). Din rom. provin ngr. ζιαριζω (Murnu Lehnw. 25) shi rut. zyryty „a privi” (Candrea Elemente 409).

záre zari zeri s.f. 1. Lumina raza: „Ai luat roata de la shpor sho fo zare shi ai tors” (Grai. rom. 2000; Plaiutz). 2. (reg.) Fulger. In expr. bat zerii = fulgera (Birdash 1994; Rohia). Din sl. zarja „stralucire” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac Conev cf. DER; DLRM DEX MDA).