8 definiții pentru văruit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VĂRUÍT1 s. n. Văruire. – V. vărui.
VĂRUÍT1 s. n. Văruire. – V. vărui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
văruit1 sns [At: MANOLESCU, I. 32 / E: vărui1] Văruire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văruit2, ~ă a [At: COD. VOR2. 23v/10 / Pl: ~iți, ~e / E: vărui1] 1 (D. suprafețe tencuite ori lipite ale unor elemente de construcție sau, pex, d. încăperi, clădiri etc.) Acoperit cu un strat (subțire) de lapte de var2 Si: spoit2, (reg) muruit. 2 (În textele religioase; îe) (A fi) mormânt (sau perete) ~ Se spune despre cineva sau despre ceva care produce (sau caută să producă) o impresie favorabilă, ascunzându-se sub aparențe înșelătoare. 4 (Fam; gmț; dep; d. femei) Pudrat în mod exagerat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văruit1 s.n. Văruire. • /v. vărui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
văruít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
văruít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VĂRUÍT s. spoială, spoire, spoit, văruială, văruire. (~ul pereților unei camere.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VĂRUIT s. spoială, spoire, spoit, văruială, văruire. (~ pereților unei camere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
văruitsubstantiv neutru
etimologie:
- vărui DEX '98 DEX '09