VIZIONÁR A vizionari e adj. 1. (Despre oameni sau despre firea ideile lor; adesea substantivat) Care se lasa antrenat de vise de idealuri (irealizabile); care prevede prevesteshte evenimentele viitoare. 2. Cu caracter de viziune; fantastic; fantezist nerealist. [Pr.: zio] Din fr. visionnaire.

vizionar ~a [At: I. GOLESCU C. / P: ~zio~ / V: (ivr) ~ner / Pl: ~i ~e / E: fr visionnaire] 1 a (Inv; d. oameni) Care are revelatzii supranaturale. 23 smf a (Asr) (Persoana) care are idei extravagante. 45 smf a (Persoana) care are idealuri inalte. 67 smf a (Persoana) care intuieshte aparitzia sau desfashurarea unor evenimente viitoare (pornind de la date cunoscute). 89 smf a (Persoana) care are imaginatzie creatoare. 10 a Halucinatoriu (1). 11 a Care are caracterul unei revelatzii divine. 12 a Extravagant (3). 13 a Profetic. 14 a Iluzoriu. 15 a Imaginar. 16 a Care denota fantezie creatoare.

vizionar a adj. s.m. s.f. 1 adj. (despre oameni sau despre firea ideile lor) Care se lasa antrenat sau dominat de vise de idealuri (irealizabile). Foarte inimos deshi cam exagerat cam prea vizionar (CAR.). care prevede desfashurarea evenimentelor viitoare. 2 adj. Care este capabil de a intui de a prevesti evenimente viitoare. Daumier un... mare artist vizionar (VIANU). 3 s.m. s.f. Persoana caracterizata prin fantezie creatoare inovatoare prin idealuri inalte prin putere de previziune. Macedonski a fost vizionarul nostru cel mai mare (E. LOV.). 4 adj. (despre manifestari creatzii etc. ale oamenilor) Cu caracter de viziune; fantastic ireal; fantezist; extravagant neobishnuit. Deznodamintulpieselor e adeseori vizionar shi deschide perspectiva unei vietzi mai inalte (BLA.). • sil. zio. pl. i e. /<fr. visionnaire.

VIZIONÁR A vizionari e adj. 1. (Despre oameni sau despre firea ideile lor; adesea substantivat) Care se lasa stapanit de vise de idealuri (nelegate de realitatea imediata); care prevede prevesteshte evenimentele viitoare. 2. Cu caracter de viziune; fantastic; extravagant neobishnuit. [Pr.: zio] Din fr. visionnaire.

VIZIONÁR A vizionari e adj. 1. (Despre persoane sau despre firea ideile lor) Care se lasa stapinit de vise de idealuri (v. idealist); care prevede shi prevesteshte evenimente viitoare (v. profetic). Raminetzi dara cu bine sinte firi vizionare Ce faceatzi valul sa cinte ce puneatzi steaua sa zboare. EMINESCU O. I 36. (Substantivat) Noi?... va numim vizionari. EMINESCU O. I 35. 2. Cu caracter de viziune; fantastic. Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu observarea realitatzii ci recompunerea ei vizionara grea de semnificatzii adinci. VIANU A. P. 101.

VIZIONÁR A adj. 1. (Despre oameni sau despre firea lor; adesea s.) Care este stapanit de vise de idealuri; care prevede shi prevesteshte evenimente viitoare. 2. Fantastic extravagant. [Pron. zio. / < fr. visionnaire].

VIZIONÁR A adj. 1. (shi s.) care prevede intrezareshte evenimente viitoare; stapanit de vise de idealuri. 2. fantastic fantezist. (< fr. visionnaire)

VIZIONÁR ~a (~i ~e) 1) Care are inclinatzie sa viseze sashi faca idealuri. 2) Care are caracter de viziune; fantastic; ireal. /<fr. visionnaire

vizionar a. care crede k are viziuni revelatziuni: sfinte firi vizionare EM. ║ m. cel ce are idei extravagante: va numim vizionari EM.

*vizionár a s. (d. lat. vísio visionis viziune; fr. visionnaire). Care are viziunĭ visator ideolog. Adj. Fire vizionara.

vizionár (zio) adj. m. pl. vizionári; f. vizionára pl. vizionáre

vizionár adj. m. (sil. zio) pl. vizionári; f. sg. vizionára pl. vizionáre

VIZIONÁR adj. s. 1. v. profetic. 2. s. (fig.) (livr.) iluminat. (Un spirit ~.)

VIZIONAR adj. prevestitor profetic (livr.) sibilic sibilin sibilinic (inv.) prorocesc. (Afirmatzii ~.)