optziuni
  • info

8 definitzii pentru varuit (adj.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VARUÍT2 A varuitzi te adj. Pe care sa aplicat un strat de lapte de var (cu unele adaosuri); spoit. V. varui.

VARUÍT2 A varuitzi te adj. Pe care sa aplicat un strat de lapte de var (cu unele adaosuri); spoit. V. varui.

varuit1 sns [At: MANOLESCU I. 32 / E: varui1] Varuire.

varuit2 ~a a [At: COD. VOR2. 23v/10 / Pl: ~itzi ~e / E: varui1] 1 (D. suprafetze tencuite ori lipite ale unor elemente de constructzie sau pex d. incaperi cladiri etc.) Acoperit cu un strat (subtzire) de lapte de var2 Si: spoit2 (reg) muruit. 2 (In textele religioase; ie) (A fi) mormant (sau perete) ~ Se spune despre cineva sau despre ceva care produce (sau cauta sa produca) o impresie favorabila ascunzanduse sub aparentze inshelatoare. 4 (Fam; gmtz; dep; d. femei) Pudrat in mod exagerat.

varuit2 a adj. (despre suprafetze tencuite lipite etc. ale unui element de constructzie) Pe care sa aplicat un strat de lapte de var (cu unele adaosuri); spoit. ◊ Expr. (A fi) mormint (sau perete) varuit se spune despre cineva sau ceva care produce o impresie favorabila ascunzinduse sub o infatzishare o aparentza inshelatoare. ◊ (fam. glum.; despre femei) Care sa pudrat in mod exagerat. • pl. tzi te. /v. varui.

VARUÍT A varuitzi te adj. Dat cu var; spoit cu var. Eleonora ieshise intrun tirziu din odaitza strimta varuita. DUMITRIU N. 73. La casutza varuita Numai cetini leganate La casutza varuita Murgul din copita bate. CERNA P. 138. Strazile erau curate shi casele varuite. VLAHUTZA O. A. M. 14.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VARUÍT adj. spoit (reg.) muruit. (Camera ~.)

VARUIT adj. spoit (reg.) muruit. (Camera ~.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

varuit a varuitzi te adj. beat in stare de ebrietate.

Intrare: varuit (adj.)
varuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • varuit
  • varuitul
  • varuitu‑
  • varuita
  • varuita
plural
  • varuitzi
  • varuitzii
  • varuite
  • varuitele
genitiv-dativ singular
  • varuit
  • varuitului
  • varuite
  • varuitei
plural
  • varuitzi
  • varuitzilor
  • varuite
  • varuitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

varuit, varuitaadjectiv

  • 1. Pe care sa aplicat un strat de lapte de var (cu unele adaosuri). DEX '09 DLRLC
    sinonime: muruit spoit
    • format_quote Eleonora ieshise intrun tirziu din odaitza strimta varuita. DUMITRIU N. 73. DLRLC
    • format_quote La casutza varuita Numai cetini leganate La casutza varuita Murgul din copita bate. CERNA P. 138. DLRLC
    • format_quote Strazile erau curate shi casele varuite. VLAHUTZA O. A. M. 14. DLRLC
etimologie:
  • vezi varui DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.