ushura [At: COD. VOR. 94/7 / V: ishora ish~ (inv) iushira iushora iush~ (irg) ushora (reg) ~uia ~ri (Pzi: resc) / Pzi: ~rez 3 ~reaza (reg) ushura / E: ushor⁴] 1 vt (Ioc ingreuia) A face sa fie mai ushor⁴ (1) Si: a micshora a reduce (o greutate o povara). 2 vt (Ie) A ~ punga (cuiva) A lua banii cuiva prin mijloace necinstite. 3 vr A deveni mai ushor⁴ (1). 4 vr Anu mai apasa greu. 5 vt (C. i. o sarcina o obligatzie o pedeapsa un pacat etc.) A face sa devina mai mic mai neinsemnat Si: a micshora a imputzina. 6 vt A elibera de sub apasarea unui lucra greu Si: a despovara (1) a descarca (8). 7 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva) de bani A face pe cineva sashi piarda banii (la un joc de noroc). 8 vt (Iae) A lua cuiva banii (prin mijloace necinstite). 9 vt (Ie) Ashi ~ inima (sau pieptul) Ashi alina suferintza psihica exprimandushi mahnirea Si: a se destainui (3). 10 vr (Ie) A se ~ de bani A cheltui o mare suma de bani sau totzi banii. 11 vr (Inv) A se descarca de o responsabilitate financiara. 12 vt (Inv) A elibera din functzie Si: a desarcina (2). 13 vt A diminua k intensitate o suferintza fizica sau morala Si: a alina¹ (6) a potoli. 14 vr (D. boli) A ceda (8). 15 vt A salva pe cineva Si: a scapa a scuti a ierta a absolvi (3). 16 vt (Inv) A ajuta (1). 17 vt A inlesni. 18 vt (Complementul este „soarta” „viatza” etc.) A ameliora (1). 19 vr (Pop; d. femei) A scapa de greutatea sarcinii Si: a nashte. 20 vt (Rar) A ajuta o femeie sa nasca. 21 vr (Pop) A defeca (4).

USHURÁ ushurez vb. I. Tranz. (In opozitzie cu ingreuia) 1. A face sa fie mai ushor sa scada din greutate; a micshora a reduce (o greutate o povara). ◊ Fig. Dumnezeu sa ushureze pacatele celui cu fintina k bun lucru a mai facut. CREANGA P. 205. ♦ Refl. A deveni mai ushor. 2. A alina a potoli (o suferintza fizica sau morala). Cind eram de douazeci Ma legam de turci de greci SHi de capetei scurtam SHi aleanumi ushuram. ALECSANDRI P. P. 254. ◊ (Complementul indica persoana care sufera) Laptele de capra il mai ushura putzin. NEGRUZZI S. II 154. Acei doftori... gindind k ne ushureaza In loc dea ne scadea raul nil insutesc. CONACHI P. 281. ◊ Refl. Putzin de nu au leshinat daca nu sar fi ushurat prin varsare. DRAGHICI R. 159. Se mai ushura nitzel de mihnirea ce i sfishia rarunchii. GORJAN H. I 5. ♦ Refl. (Despre boli) A ceda a slabi. Tusa contenise se ushurase shi vatamatura; dar era slab cu fatza lunga shi palida shi nu putea sa manince nimic. SADOVEANU O. VIII 91. 3. A inlesni a facilita. Aproape nu exista intreprindere nu exista ramura industtziala unde eforturile muncitorilor sa nu fie necontenit ushurate prin producerea de utilaj nou prin mecanizarea procesului de productzie. SCINTEIA 1952 nr. 2316. 4. A elibera a scoate de sub apasarea unui lucru greu; a despovara a descarca. Caii... ushuratzi din jug rontzaiau citeo buruiana. VLAHUTZA O. A. III 55. ◊ (Ironic) [Hotzul] ia oprit shi ia ushurat de ce aveau asupra lor. SADOVEANU O. VIII 247. Ciinii de prin sat poftitzi la masa gata lau ushurat de slanina raminindui numai atza. SHEZ. I 89. ◊ Refl. (Invechit shi arhaizant) Se ushurara de hainele grele shi se ashezara pe divanuri. SADOVEANU O. I 297. ◊ Expr. Ashi ushura inima = ashi exprima mihnirea suferintza; ashi varsa focul. K omul deaca ofteaza Inimashi mai ushureaza. TEODORESCU P. P. 273. (Refl. familiar) A se ushura de bani = a cheltui totzi banii de care dispune. 5. A indeparta de cineva un rau o greutate; a scuti a salva pe cineva de ceva. Imi eshti trebuitor k sa ma mai ushurezi de blastemurile norodului. NEGRUZZI S. I 141. Ushureazama de aceasta intrebare. GORJAN H. I 6.

A USHURÁ ~éz tranz. 1) A face sa se ushureze. 2) (procese) A face mai lesne de realizat; a inlesni; a facilita. 3) A feri prin scutire. ~ de griji. /Din ushor

A SE USHURÁ ma ~éz intranz. 1) A deveni mai ushor; a scadea din greutate. 2) (despre persoane indurerate sau suferinde) A simtzi o atenuare a suferintzei morale sau fizice. ◊ Ashi ~ inima ashi impartashi suferintzele. 3) (despre fiintze) A scapa de o povara. 4) fam. A elimina urina din vezica urinara; a se uda. /Din ushor

ushurà v. 1. a scapa in parte de o povara; 2. a scadea munca a alina raul: a ushura mizeria; 3. fig. ashi descarca inima de ceea ce o apasa; 4. a da nashtere unui copil. [V. ushor].

ushuréz v. tr. (d. ushor). Micshorez greutatea: a ushura incarcatura uneĭ corabiĭ. Liberez de o greutate: a ushura un hamal prea incarcat. Fig. Micshorez o boala saŭ o intristare indulcesc vĭatza: a ushura o suferintza. Liberez de o suferintza: a ushura un nenorocit. V. refl. Scap de o suferintza de o nevoĭe ma descarc: am zis shi mĭam ushurat inima. Vechĭ shi ĭushurez shi ĭushirez.

ushurá (a ~) vb. ind. prez. 3 ushureáza

ushurá vb. ind. prez. 1 sg. ushuréz 3 sg. shi pl. ushureáza

USHURÁ vb. 1. a (se) despovara. (Sa ~ de greutatea din spinare.) 2. a (se) diminua a (se) micshora a (se) reduce. (Incarcatura corabiei sa ~.) 3. v. alina. 4. a facilita a favoriza a inlesni. (A ~ producerea unui fenomen.)

USHURA vb. 1. a (se) despovara. (Sa ~ de greutatea din spinare.) 2. a (se) diminua a (se) micshora a (se) reduce. (Incarcatura corabiei sa ~.) 3. a (se) alina a (se) calma a (se) domoli a (se) imblinzi a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera (inv. shi pop.) a (se) ostoi (pop.) a (se) ogoi (inv. shi reg.) a (se) mingiia (inv.) a (se) odihni (fig.) a adormi a (se) racori. (Ia ~ durerea.) 4. a facilita a favoriza a inlesni. (A ~ producerea unui fenomen.)

A (se) ushura ≠ a (se) ingreuia

A ushura ≠ a impovara a ingreuna

USHURÁ ushurez vb. I. Refl. A urina; a defeca (2).

ushura ushurez v. r. (eufem.) 1. a defeca. 2. a urina.

a ushura de bani (pe cineva) expr. 1. a face pe cineva sa cheltuiasca o suma mare de bani. 2. a lua de la cineva o suma mare de bani printro escrocherie.