uscatura sf [At: (a. 1794) IORGA S. D. VIII 29 / Pl: ~ri / E: usca + atura] 1 (Irg) Uscaciune (1). 2 (Mun) Pamant foarte uscat. 3 (Mun) Seceta. 4 Stare a ceea ce sa uscat in vechime. 5 Creanga subtzire shi uscata sau (rar) copac uscat Si: (ivr) uscare (3) uscaciune (8). 6 (Mpl) Crengutza uscata desprinsa de pe copac cu care se aprinde sau se intretzine focul Si: gatej (1) vreasc (10) (reg) raburi surcele (ivr) uscatzele (2) uscaciune (9). 7 (Lpl) Epitet pentru oameni netrebnici. 8 (Reg) Loc intro padure pe unde au ars copacii. 9 (Mpl) Aliment care se poate manca rece (shi fara pregatire speciala). 10 (Mpl) Prajitura facuta din bucatzele de aluat prajite in grasime sau coapte la cuptor Si: uscatzea (3). 11 (Reg) Came macra. 12 (Reg) Epitet dat unei fiintze slabe urate shi rele. 13 (Reg; lpl; dep) Picioare lungi shi subtziri. 14 (Reg) Tuberculoza. 15 (Reg) Zambre.

USCATÚRA uscaturi s. f. (Mai ales la pl.) 1. Creanga subtzire shi uscata (desprinsa de copac). V. vreasc gatej. Iarna se lungea shi uscaturile putzine in padurea boiereasca. REBREANU R. I 233. Fata harnica cum era curatzi parul de uscaturi shi de omizi. CREANGA P. 287. O fata... se duse in padure dupa uscaturi. SHEZ. I 243. Nu e padure fara uscaturi (= orice colectivitate are shi unele elemente rele in sinul ei). ♦ Fig. (La pl.) Oameni de nimic ticaloshi. Erau shi uscaturi care k sa se puna bine cu Baciu i spuneau... ce vorbeau oamenii. PAS Z. III 284. 2. (La pl.) Mincari uscate care se maninca neincalzite (shi fara o preparare speciala). Imi puse dinainte nishte uscaturi un pui fript ochiuri shi o garafioara cu vin. GANE N. II 159. Pune atunci un talger de uscaturi sho garafa cu vin dinaintea parintelui Buliga. CREANGA A. 95. Rareori maninca bine mai mult uscaturi shi post. PANN P. V. II 115. ♦ Uscatzele. 3. Fig. Epitet dat unei femei slabe shi rele. Asha tzi se cade uscatura netrebnica care shtii numai sa plingi shi nu shtii k plinsul e mai amar pentru cine a ris toata viatza! GANE N. III 175.

USCATÚRA ~i f. 1) Creanga uscata; vreasc. A strange ~i. 2) la pl. Fructe uscate. 3) mai ales la pl. rar Mancare uscata care se consuma rece. /a (se) usca + suf. ~atura

uscatura f. 1. arbust uscat: nu e padure fara uscatura; 2. pl. surcele de aprins focul; 3. pl. mezeluri la masa (shunca cashcaval).

uscatúra f. pl. ĭ. Lucru uscat (lemn pine): mĭam rupt dintziĭ in uscatura asta de pine. Iron. Om uscatziv shi urit: ce uscatura! Pl. Mezelurĭ mincarĭ fara zeama shi care se pot minca shi fara farfurie (masline brinza sardele sh. a.). Prov. Padure fara uscaturĭ (lemne uscate) nu e societate care sa n’áĭba shi vreun membru pacatos nu e. Olt. Uscatzea. V. sorbitura udatura.

uscatúra s. f. g.d. art. uscatúrii; pl. uscatúri

uscatúra s. f. pl. uscatúri

USCATÚRA s. 1. (mai ales la pl.) v. vreasc. 2. (inv.) secatura. (Curatza copacul de ~i.)

USCATURA s. 1. (mai ales la pl.) gatej surcea surcica vreasc (inv. shi reg.) tirsh (reg.) rancota rascota (prin Bucov.) clenci (prin Transilv.) habadic pogmete (pl.) (prin Munt.) raburi (pl.) (prin Bucov.) selnitza (prin Transilv.) sfargaci (Ban.) shiba (inv.) shormint. (Face focul cu nishte ~.) 2. (inv.) secatura. (Curatza copacul de ~i.)

uscatura uscaturi s. f. (shc.) elev sau student submediocru / slab.