un nc am pnh vz unu

un n. 1. cel dintaiu dintre toate numerele: 2. cifra ce arata pe unu. [Lat. UNUS]. ║ a. 1. simplu care nu admite pluralitate; 2. singur care nu e niciodata contrar siesh: adevarul este totdeauna unul; unul shi unul ales dintre multzi eminent; unul shi jumatate fig. shiret viclean. ║ pr. nehotarit: un om.

un o (izolat. únu úna) num. (lat. ûnus it. sp. uno pv. fr. un pg. um. O vine din *una). Maĭ putzin de cit doĭ fara pareche simplu singur unic: un franc un singur franc o lira damĭ shi mie una adevaru e unu era una (unica) la parintzĭ. Intiĭu (la numerotare): pagina unu la ceasu unu la ora unu. S. m. Cifra care arata acest numar: un unu doĭ unu saŭ doĭ de unu. Art. nehotarit. A venit un om o femeĭe inu e o planta. Unu shi unu saŭ tot unu shi unu fiecare in parte plin de merite: acest om are patru fiĭ tot unu shi unu soldatzĭ unu shi unu. A fi unu shi jumatate (fam.) a fi priceput shiret viclean: era un pungash shi jumatate. Una... alta un lucru alt lucru: una e sa fiĭ bogat shi alta sa fiĭ fericit. A trage (saŭ a da) cuĭva una aĭ aplica o lovitura: calu iĭ trase lupuluĭ una cu copita cind tzĭoĭ da una (subintz. aĭ sa te astimperĭ). A nu avea nicĭ de unele (VR. 1925 1112 317) a nu avea cele necesare. Unadoŭa... cutare se zice cind unu nu face saŭ nu vorbeshte de cit despre un singur lucru careĭ place: betzivu... unadoŭa... rachiŭ! Nu cu una cu doŭa nu ushor nu fara dificultate: nul potzĭ convinge cu una cu doŭa. Nicĭ una nicĭ doŭa fara multa vorba fara alte formalitatzĭ; nicĭ una nicĭ doŭa gardistu il duse la politzie. Una k asta asemenea lucru: n’am maĭ auzit una k asta. Pina una alta pina sa ajungem la timpu cela pina atuncĭ: pina una alta ĭa sa bem un ceaĭ! Totzĭ pina la unu totzĭ fara exceptziune. SHtiĭ una shtiĭ ce gindesc eŭ? Una adv. Impreuna unit: provinciile Romaniiĭ eraŭ odata despartzite dar acumas una. A fi una cu cineva a te face una cu cineva a te uni cu el. A o tzine una a nu vorbi de cit de lucru cela: acesta o tzine una k vrea sa plece. Intr’una mereŭ: a ploŭat intr’una. Tot una 1. acelashĭ lucru: tot una e daca te ploŭa orĭ daca cazĭ in apa; 2. murdar asha in cit nu se maĭ distinge cea fost: cazuse in shantz shi cind s’a sculat era tot una de noroĭ; m’am facut tot una de faina. In est on (dar izolat tot unu): on om.

o⁶ nc vz un²

O⁴ num. nehot. v. un.

un³ num. m. g.d. únui; f. o g.d. únei (am un frate nu doi)

un num. m. cu valoare de adj. g.d. únui; f. o g.d. únei

un o; unui m. gen. unei f. gen.; nishte pl. m. shi f. (cf. unul).

o⁶ num. v. un³

Unul nascut s. m. Atribut care se da lui DumnezeuFiul fixat in Simbolul de credintza.

O MIE SHI UNA DE NOPTZI (Halima) culegere de basme populare arabe cuprinzand elemente de origine indopersana ebraica egipteana („Aladin shi lampa fermecata” „Ali Baba shi cei 40 de hotzi” „Sindbad Marinarul”) alcatuita in jurul anului 1100. Prin contzinutul de idei prin gustul rafinat pentru arta shi fast prin intzelepciunea populara culegere reprezinta o oglinda a vietzii sociale intelectuale shi morale ale lumii arabe medievale. A fost raspandita in Europa la inceputul sec. 18 prin intermediul unei adaptari libere in limba franceza datorate lui Antoine Galland.

O MIE SHI UNA DE ZILE culegere de basme alcatuita de Petit de la Croix dupa un ciclu de poveshti persane shi publicata intre 1710 shi 1712. V. halima.

ai trage (cuiva) una de adoarme in Gara de Nord / de joaca zaruri cu maselele din gura / de se plictiseshte in aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva) a bate (pe cineva) rau.

un oarecare expr. (peior.) un om fara / lipsit de importantza.

una mare expr. 1. halba de bere (in contrast cu tzapul). 2. o suta de mililitri de bautura spirtoasa (in contrast cu cinzeaca). 3. ceashca mare de cafea. 4. (detz.) para sau informatzie importanta furnizata gardienilor.

una mica expr. 1. tzap de bere (in contrast cu halba). 2. cinzeaca de bautura spirtoasa. 3. ceashca mica de cafea. 4. (er.) contact sexual rapid. 5. (detz.) para sau informatzie de mica importantza.