TZATZA tzatze s. f. 1. (Pop.) San mamela. ◊ Loc. adj. De tzatza = (despre copii) sugar. ◊ Loc. adv. La tzatza = la san la piept. ◊ Expr. A da tzatza = a da sa suga a alapta. A avea tzatza = a avea lapte suficient pentru ashi alapta copilul. 2. Gurguiul urciorului prin care se bea apa. 3. (Pop.) Celula in care se dezvolta matca albinelor. 4. Compuse: (Bot.) tzatzacaprei = a) barbacaprei; b) planta erbacee cu frunzele alungite cu florile galbeneaurii (Tragopogon pratensis); tzatzaoii = a) degetar; b) ciubotzicacucului; tzatzavacii = a) varietate de vitzadevie care produce struguri cu boabe lunguietze carnoase; razachie (Vitis); b) ciubotzicacucului; c) planta erbacee cu frunzele dispuse in rozeta shi cu florile galbene ashezate in umbele la varful tulpinii (Primula elatior); tzatzafiului = planta de munte cu rizom scurt shi gros tulpina inalta frunze ovale shi flori roshii (Polygonum bistorca); tzatzamielului = urechelnitza; tzatzaoilor = arnica. Lat. *titia.

tzatza^[1] sf [At: PSALT. HUR. 17r/10 / V: (irg) tzitza (reg) tzatz sn (Pl: ~uri) / Pl: ~tze (reg) ~tzi / E: ml titia] 1 (Pop) Organ al secretziei lactate la femei sau la unele animale mamifere femele Si: mamela san piept. 2 (Pop; prc) Mamelon. 3 (Pop; spc) Fiecare dintre prelungirile ugerului la animalele femele mulgatoare prin care se scurge laptele. 4 (Pop; pex) Lapte secretat de tzatza (3). 5 (Pop; d. copii; ila) De (sau reg la de la ) ~ (sau ~tze) Sugar. 6 (Pop; ilav) La ~ La piept. 7 (Pop; d. o femeie; ila) Cu ~ Care alapteza. 8 (Pop; ie) A da ~ A alapta. 9 (Pop; d. o femeie; ie) A avea ~ A avea suficient lapte pentru ashi alapta copilul. 10 (Pop; d. o femeie; ie) Ai pieri ~tza A nu mai putea alapta. 11 (Pop; d. copii; ie) Ai fi de ~ A dori sa suga. 12 (Pop; ie) A secat ~tza caprei A se termina cu foloasele ushor obtzinute. 13 (Pop; ie) A fi cum i ~tza A fi bun. 14 (Pop; ie) (A fi) k copilul cu doua ~tze A trai in belshug. 15 (Pop; ie) (A fi) k un copil cu ~tza in gura (sau k un copil la ~) (A fi) fericit. 16 (Pop; ie) Parca tot suge la ~ Se spune despre un om prost fara judecata. 17 (Pop; in credintzele populare; ie) (A fi) intors de la ~ Se spune despre un copil care deshi a fost intzarcat este alaptat din nou shi care la maturitate devine o piaza rea pentru semenii sai. 18 (Pop; ic) ~tzavacii (reg) ~tzaoii ~tzacaprei Soi romanesc de vitza de vie care produce struguri (de masa) cu boabe mari albe roshii sau negre lunguietze shi foarte carnoase Si: razachie. 19 (Pop; iac) Strugure produs de vitza de vie tzatza (18)vacii Si: razachie. 20 (Bot; reg; iac) Ciubotzicacucului (Primula veris officinalis shi elatior). 21 (Reg; ic) ~tzavacii Nume dat unei varietatzi de pere nedefinite mai indeaproape. 22 (Bot; reg; iac) Barbacaprei (Tragopogon dubius). 23 (Bot; reg; iac) Cupaoii (Campanula patula). 24 (Bot; reg; iac) Coadacocoshului (Polygonatum multiflorum). 25 (Bot; reg; iac) Lupoaie (Orobanche purpurea). 26 (Bot; reg; iac) Miereaursului (Pulmonaria rubra). 27 (Bot; reg; iac) Ochiibroashtei (Primula farinosa). 28 (Bot; reg; iac) Numele unei plante erbacee nedefinite mai indeaproape. 29 (Bot; reg; iac) Numele unei ciuperci comestibile de culoare alba cu piciorul scurt shi palaria de forma lunguiatza shi care creshte prin locuri nisipoase. 30 (Bot; reg; ic) ~tzavacii ~tzaoii Degetar (Digitalis grandiflora). 31 (Bot; reg; ic) ~tzaoii Planta erbacee perena inalta pana la 70 de cm in partea superioara lanoasa cu frunze lanceolate shi cu flori k un degetar de culoare albagalbuie folosita k planta medicinala Si: degetar lanos (Digitalis lanata). 32 (Bot; Mol; iac) Degetzelroshu (Digitalis purpurea). 33 (Bot; reg; iac) Miereaursului (Pulmonaria angustifolia Pulmonaria officinalis). 34 (Bot; reg; iac) Numele unei plante nedefinite mai indeaproape. 35 (Bot; reg; iac) Nume dat unei specii de plante din familia campanulaceelor. 36 (Bot; reg; ic) ~tzaoii ~tzaoilor Floarea trifoiului Si: arnica (Arnica montana). 37 (Bot; reg; ic) ~tzacaprei Nume dat unei varietatzi de prune nedefinite mai indeaproape. 38 (Bot; reg; iac) Barbacaprei (Tragopon dubius pratensis shi orientalis). 39 (Bot; reg; iac) Surguci (Consolida ajacis). 40 (Bot; reg; iac) Curpen de munte (Clematis alpina). 41 (Bot; reg; iae) Caprifoi (Lonicera caprifolium). 42 (Bot; reg; iac) Numele unei ciuperci de culoare galbena care creshte prin paduri pe tmnehiurile de brad (Clavaria viscosa). 43 (Reg; iac) Roshcova. 44 (Reg; iac) Numele unui soi de prune nedefinit mai indeaproape. 45 (Reg; ic) ~tzapisicii Soi de vitza de vie care produce struguri cu boabe marunte de culoare neagra brumate lunguietze shi cu pielitza subtzire. 46 (Reg; iac) Strugure produs de vitza de vie tzatza (45)pisicii. 47 (Olt; ic) ~tzaiepurelui Soi de vitza de vie care produce struguri cu boabe de marime mijlocie lunguietze shi de culoare neagra. 48 (Olt; iac) Strugure produs de vitza de vie tzatza (47)iepurelui. 49 (Ban; ic) ~tzafetei Soi de vitza de vie care produce struguri cu boabe marunte lunguietze shi de culoare alba. 50 (Ban; iac) Strugure produs de vitza de vie tzatza (49)fetei. 51 (Trs; Mar; ic) ~tzaviei Soi de vitza de vie care produce struguri cu boabe marunte alungite shi de culoare albaverzuie. 52 (Trs; Mar; iac) Strugure produs de vitza de vie tzatza (51)viei. 53 (Bot; reg; ic) ~tzacatzelii Alior (Euphorbia). 54 (Bot; reg; ic) ~tzamielului Urechelnitza (Sempervivum tectorum). 55 (Buc; ic) ~tzafiului Planta de munte cu rizom scurt shi gros tulpina inalta frunze ovale shi flori roshii Si: raculetz (Polygonum bistorta). 56 (Mun; ic) ~tzacucoanei Numele unei flori de gradina nedefinite mai indeaproape. 57 (Pop; shis strugure tzatza poama tzatza) Soi de vitza de vie care produce struguri cu boabe lunguietze de obicei mari cu pielitza subtzire brumata de culoare alba neagra sau roshie. 58 (Pop; shis strugure tzatza poama tzatza) Strugure produs de vitza de vie tzatza (57). 59 (Olt) Ardei iute Si: (reg) tzatzoc (2) (Capsicum annuum). 60 (Ivp) Organ atrofiat functzional shi fizic la masculi Si: mamela. 61 (Mol; ic) ~tzacatzelii ~decatzea Inflamatzie a ganglionilor limfatici (de la gat shi de la subsuori) Si: (pop) uima. 62 (Mol; ic) ~tzacatzelii Furuncul. 63 (Pop) Parte mai stramta in forma de cioc de la gura unui vas prin care se toarna se scurge sau se bea un lichid Si: gurgui (1) tzatzana (19) tzutzuroi (6). 64 Proeminentza in forma de mamelon de pe toarta unui urcior prin care se bea apa Si: tzatzana (20) tzutzuroi (5) (reg) tzutzurca. 65 (Reg) Deschizatura in capacul donitzei sau al altui vas din doage de lemn cu care se transporta apa la camp. 66 (Reg; if tzatz) Vas de mici dimensiuni in care se pastreaza apa de baut (pentru copii). 67 (Reg; iaf) Bucata mica de lemn rotunjita in partea de deasupra folosita in loc de minge intrun joc de copii. 68 Jgheab prin care curge mustul de la teasc. 69 (Trs) Parte a sobei sau a vetrei prin care iese fumul. 70 (Reg) Partea de la marginea unei paini formata din aluatul scurs in timpul coacerii Si: rasunoi. 71 (Reg) Ridicatura de pamant Si: movila. 72 (Irg) TZatzana (18). corectata

TZATZA tzatze s. f. 1. (Pop.) San mamela. ◊ Loc. adj. De tzatza = (despre copii) sugar. ◊ Loc. adv. La tzatza = la san la piept. ◊ Expr. A da tzatza = a da sa suga a alapta. A avea tzatza = a avea lapte suficient pentru ashi alapta copilul. 2. Gurguiul urciorului prin care se bea apa. 3. (Pop.) Celula in care se dezvolta matca albinelor. 4. Compuse: (Bot.) tzatzacaprei = a) barbacaprei; b) planta erbacee cu frunzele alungite cu florile galbeneaurii (Tragopogon pratensis); tzatzaoii = a) degetar; b) ciubotzicacucului; tzatzavacii = a) varietate de vitza de vie care produce struguri cu boabe lunguietze carnoase; razachie (Vitis); b) ciubotzicacucului; c) planta erbacee cu frunzele dispuse in rozeta shi cu florile galbene ashezate in umbele la varful tulpinii (Primula elatior); tzatzafiului = planta de munte cu rizom scurt shi gros tulpina inalta frunze ovale shi flori roshii (Polygonum bistorca); tzatzamielului = urechelnitza; tzatzaoilor = arnica. Lat. *titia.

TZATZA ~e f. 1) pop. Organ de secretzie a laptelui la mamifere; glanda mamelara; mamela. ◊ Copil de ~ copil sugar. A da ~ a alapta. A avea ~ a avea lapte in cantitate suficienta (in perioada alaptarii copilului). ~avacii planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze mari ovale shi cu flori galbene dispuse in umbele; ciubotzicacucului. ~acaprei a) varietate de vitza de vie cu boabe mari lunguietze shi carnoase; b) planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze lungi inguste shi cu flori galbeneaurii solitare; barbacaprei. ~amielului planta erbacee decorativa cu tulpina erecta cu frunze carnoase shi eliptice cu flori roz sau roshii; urechelnitza. ~aoii a) planta erbacee veninoasa cu tulpina erecta cu frunze paroase shi cu flori mari roshii sau galbene dispuse in inflorescentze; b) planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze mari subtziate spre petziol shi cu flori galbeneinchise dispuse in umbele. ~aoilor planta erbacee medicinala cu tulpina erecta shi paroasa cu frunze eliptice mari shi cu flori galbene care creshte in regiuni umede montane; arnica. ~afiului planta erbacee cu tulpina inalta cu frunze mari alungite shi cu flori roshii dispuse in spice terminale care creshte in regiuni umede montane. 2) reg. Celula de fagure in care se dezvolta matca; botca. 3) pop. Parte in forma de cioc de la gura unor vase (pe unde se bea); gurgui. /<lat. titia

tzatz³ sn vz tzatza

tzatzavara i vz tzitzivara

tzitza² sf vz tzatza

TZÍTZA tzitze s. f. 1. Mamela. Puiul de lup cind da de singe lasa tzitza lupoaicei shi e lup! DELAVRANCEA O. II 116. Adormitzi fiind purceii cu tzitza in gura voinicul baga mina binishor shi apuca un purcel. ISPIRESCU L. 129. Moi intoarce la mama k sa mai sug inco data laptele cel de vapaie alba a tzitzelor ei. EMINESCU N. 24. Plumbul intrind subt tzitza stinga a frint o coasta. NEGRUZZI S. I 29. ◊ Loc. adv. (Popular in legatura cu modul de a tzine sau de a purta un sugaci) La tzitza = la piept la sin sugind. Simion Lungu beatleuca razimat de un coltz de masa ishi injura nevasta care statea linga el in picioare cu un copilash la tzitza. REBREANU I. 34. Se apropia Anghelina lui Nistor Mucenicu descultza cu un copil la tzitza shi altul de vreo patru ani de mina. id. R. I 176. Pe coastele dealurilor se vad... femei ratacind cu pruncii la tzitza. RUSSO O. 34. ◊ Copil de tzitza v. copil (2). ◊ Loc. adj. (Despre o femeie) Cu tzitza = care alapteaza. Mama cu tzitza sa nu umble cu canfora... k pe urma i intzarca tzitza. SHEZ. VI 59. ◊ Expr. A da tzitza = a alapta a da sa suga. Datzii nitzica tzitza baiatului meu... Hulpav fratemeu se repede shi suge. STANCU D. 232. Copilul pina nu plinge masa nui da tzitza. SHEZ. I 218. (Despre o femeie) A avea tzitza = a avea secretziune suficienta de lapte pentru ashi alapta copilul. (Atestat in forma tzitza) Dar ai tzitza de ajuns? CONTEMPORANUL IV 390. 2. Compuse: (Bot.) tzitzacaprei = a) barbacaprei v. barba; b) planta erbacee din familia compozeelor cu frunzele alungite shi cu florile galbeneaurii (Tragopogon orientalis); tzitzaoii = a) degetar; b) ciubotzicacucului v. ciubotzica; tzitzavacii = a) varietate a vitzei de vie care produce struguri cu boabe carnoase shi alungite (Vitis); razachie; b) ciubotzicacucului v. ciubotzica; c) planta erbacee din familia primulaceelor cu frunzele dispuse in rozeta shi cu florile galbene ashezate in umbela la virful tulpinii (Primula elatior). 3. (Popular) Gurguiul urciorului prin care se bea apa. Vrei un ulcior cu tzitza ori un ulcior cu flori de smaltz albe pe burta. STANCU D. 43. 4. (Popular) Celula in care se dezvolta matca albinelor; tzitzina (2).

tzatza f. 1. organ glandulos care secreteaza lapte la femeie shi la partea femeiasca a mamiferelor scurt timp dupa ce au nascut fatul: a da tzatza a suge tzatza; 2. fig. varsta de alaptat: copil de tzatza; 3. nume de plante: tzatza caprei v. barba caprei; tzatza oii a) Munt. ciobotzica cucului; b) Mold. degetar; 4. varietate de struguri (v. tzatza vacii); tzatza vacii a) Munt. ciobotzica cucului; b) varietate de struguri roshii deschishi in forma unei tzatze de vaca. [Lat. TITIA: vorba luata din graiul copiilor shi de aceea familiara multor limbi].

tzítza V. tzitza.

tzítza shi (maĭ vechĭ) tzítza f. pl. e (lat. pop. tĭtia carne vgr. titthe doĭk titthós gurguiu tzitzeĭ; it. tetta pv. cat. sp. pg. teta fr. tette gurguĭu tzitzeĭ. Rom. tzitza presupune un latin *tĭtia de unde shi it. zizza ruda cu germ. zitze vgerm. titta germ. de jos titte ol. tet tzitza. D. rom. vine bg. cica. V. tzishina tzitzeĭ atzitz). Fam. Mamela organu care secreteaza laptele la femeĭe (shi care maĭ turtit shi fara sa dea lapte exista shi la barbat). A da tzitza a alapta. A suge tzitza a fi alaptat. Copil de tzitza prunc care suge tzitza. Fig. Ridicatura inaltzatura de pamint: de pe tzitza se vedea tot satu. Numirĭ de plante: tzitza capreĭ saŭ a vaciĭ un fel de strugurĭ cu boabe lungĭ. TZitza vaciĭ (Munt.) cĭobotzica cuculuĭ o planta primulacee. TZitza oiĭ (Mold.) degetar.

tzatza (pop.) s. f. g.d. art. tzatzei; pl. tzatze

tzatza s. f. g.d. art. tzatzei; pl. tzatze

tzatza tze.

TZATZA s. I. 1. v. san. 2. v. uger. II. tzatzavacii v. razachie.

TZATZA s. v. gurgui tzatzana.

TZITZA s. 1. (ANAT.) mamela piept sin (prin Olt. depr.) zatoare. (~ la femei.) 2. (ANAT.) mamela uger. (~ la mamifere.) 3. (BOT.) tzitzavacii = razachie. (~ este o specie de struguri.)

tzitza s. v. GURGUI. TZITZINA.

tzitza (tze) s. f. 1. Sin mamela. 2. Uger. 3. Celula de matca la stup. 4. (Arg. adj.) Perfect excelent. Var. inv. tzitza. Mr. tzitza megl. tzǫtza istr. tzitze. Creatzie expresiva poate anterioara rom. cf. lat. titĭa titta (Diez I 415; Koerting 9564; Densusianu Hlr. 198; Densusianu Rom. XXXIII 287; Pushcariu 1742; REW 8759) cf. it. tetta fr. tette prov. cat. sp. port. teta; poate cuvint de legat de lat. titus „porumbel” (Isidoro XII 7 62) cf. napol. teta „gaina”. Totushi lat. nu este unica explicatzie posibila deoarece cuvintul apartzine limbajului infantil indoeurop.; gr. τιτθός „tzitza” τίτθη „doica” alb. sisë cicë it. coiccia zitta sl. susŭ cica sb. cr. sisa pol. cyc germ. Zitze etc. Explicatzia prin sl. (Miklosich Slaw. Elem. 51; Domaschke 92) este mai putzin probabila. Este vorba neindoielnic de o creatzie expresiva proprie rom. care coincide desigur cu alte formatzii similare. Punctul de plecare poate fi ideea de tremur (tzitzii) cea de obiect ascutzit (tzutz) cea de supt (tzugu tzatza) sau mai probabil fiind vorba de creatzii spontane toate trei la un loc. Uz general (ALR I 227). Der. tzitzoasa adj. (cu sinii mari).

tzatza tzatze s.f. 1. (pop.) San mamela. 2. Gurguiul ulciorului prin care se bea apa. Lat. *titia (DEX MDA).

tzatza tzatze s. f. 1. mamela san. 2. tetina. 3. suzeta.

femeie shnur fara tzatze fara cur expr. (vulg. glum.) femeie exagerat de slaba.