TULPÍNA tulpini s. f. 1. Parte a unui arbore cuprinsa intre radacina shi coroana care sustzine ramurile frunzele florile shi fructele shi prin care trece seva la diverse partzi ale plantei; trunchi; parte a unor plante erbacee din care pornesc ramurile shi frunzele. 2. Tema a unui cuvant. 3. Fig. Origine a unui popor a unei familii a unei persoane etc. Cf. bg. sb. turpina.

tulpina² sf vz tulichina

tulpina¹ sf [At: DOSOFTEI PS. 87/10 / V: (reg) strup~ talp~ trop~ trup~ trupli~ turp~ / Pl: ~ni (rar) ~ne / E: vsl *троупина cf bg трупина srb trupina] 1 Parte a unui arbore cuprinsa intre radacina shi coroana care sustzine ramurile shi prin care trece seva la diverse partzi ale plantei Si: trunchi² (1). 2 Parte a unei plante erbacee din care pornesc ramurile shi franzele. 3 (Reg; is) ~na cozii Radacina cozii. 4 (Reg; is) ~na cornului Partea mai groasa de la baza cornului unui animal. 5 (Reg; is) ~na morii Parte a morii nedefinita mai indeaproape. 6 (Olt; if trupina) Butuc de vie. 7 (Reg; shis ~ salbatica) Portaltoi. 8 (Pfm; fig) Corp omenesc. 9 (Inv; fig) Corp de moshie. 10 (Ivp) Parte a tulpinii (1) unui copac ramasa (in pamant) dupa taiere Si: bushtean. 11 (Reg) Butucul rotarului. 12 (Pop) Partea de la mijloc a unui stog a unei capitze de fan etc. dintre podina shi varf. 13 (Reg) Scorbura. 14 (Inv; fig) Origine a unui popor a unei familii a unei persoane Si: neam spitza vitza. 15 (Inv; fig) Limba care sta la baza unei familii de limbi. 16 (Lin; inv; fig) Tema¹ (7).

TULPÍNA tulpini s. f. 1. Parte a unui arbore cuprinsa intre radacina shi coroana care sustzine ramurile frunzele florile shi fructele shi prin care trece seva la diverse partzi ale plantei; trunchi; parte a unor plante erbacee din care pornesc ramurile shi frunzele. 2. Tema a unui cuvant. 3. Fig. Origine a unui popor a unei familii a unei persoane etc. Cf. bg. scr. turpina.

TULPÍNA tulpini s. f. 1. Partea unui arbore cuprinsa intre radacina shi coroana (v. trunchi); parte a unor plante erbacee din care dau ramurile shi frunzele (v. lujer vrej fir). Era o tulpina ierboasa plina de boboci galbeni shi care semanau surprinzator cu florile trandafirului. GALACTION O. I 349. Un om care se ascundea intro tulpina Scorburoasa. DAVILA V. V. 40. Iaca matusha Marioara co jordie in mina la tulpina cireshului. CREANGA A. 48. Doua flori dintro gradina Amindouantro tulpina Crescute din radacina. JARNÍKBIRSEANU D. 73. ◊ Fig. Fiecare voia parca sa primeasca ziua aniversarii Marii Revolutzii tulpina a lumii noi socialiste cu mai multa bucurie cu mai mult fast. STANCU U.R.S.S. 45. ♦ (Rar) Partea de la mijloc a unui stog a unei capitze de fin. Aici era un baiat peo tulpina de fin shi se juca cu oua roshii in mina. SHEZ. II 26. 2. Fig. Origine a unui popor a unei familii. Pl. shi: tulpine (TOPIRCEANU B. 44).

TULPÍNA ~i f. Parte a unei plante de la radacina in sus din care pornesc ramurile shi frunzele. [G.D. tulpinii] /<sl. trupina

tulpina f. 1. partea arborelui care iese din pamant shi face ramuri; 2. fig. trunchiu genealogic: tulpina Basarabilor; 3. Bot. tulipina. [Forma paralela cu trupina = serb. TRUPINA trunchiu].

tulpína shi (nord) turpína shi trupína f. pl. ĭ shi e (bg. sirb. trupina trunchĭ [d. trup trunchĭ trup] de unde s’a facut turpina tulpina). Trunchĭ cotor: k doĭ brazĭ dintr’o tulpina (Hora Uniriĭ). Fig. Linie genealogica: tulpina Basarabilor. Radacina gramaticala: doŭa cuvinte tot dintr’o tulpina. Mijlocu stoguluĭ partea dintre podina shi virf (nord). In est pop. truchína. V. vlastar.

tulipina (tulichina) f. mic arbust veninos ale carui fructe sunt nishte boabe de marimea mazarii (Daphne mezereum). [SHi tulpina dupa lemnui frumos].

tulpína s. f. g.d. art. tulpínii; pl. tulpíni

tulpína s. f. g.d. art. tulpínii; pl. tulpíni

tulpina pl. tulpini

tulpina ni.

TULPÍNA s. I. 1. v. trunchi. 2. tulpina taratoare = stolon. 3. v. lujer. 4. (BOT.) cotor tuleu (reg.) beldie. (~ la plantele erbacee mari.) 4. tulpina taratoare v. stolon. II. v. spitza.

TULPÍNA s. v. matca talon tema.

TULPINA s. (BOT.) 1. trunchi (inv. shi reg.) stebla. (~ de copac.) 2. lujer. (~ de iris.) 3. cotor tuleu (reg.) beldie. (~ la plantele erbacee mari.)

tulpina s. v. MATCA. TALON. TEMA.

tulpína (ni) s. f. 1. Trunchi de copac. 2. Tija centrala a unei plante. Var. trupina turpina. Bg. sb. trupina de la trupŭ cf. trup (Cihac II 425; Tiktin). Forma inv. este trupina din care pare sa se fi dezvoltat *trulpina cu l expresiv; r sar fi disimilat intro faza posterioara.

TULPINA. Subst. Tulpina tulpinitza (dim.) trunchi trunchiuletz (dim.) truchina (reg.) lujan (reg.). Tulpina lemnoasa; tulpina paioasa; tulpina tiritoare; tulpina agatzatoare; tulpina subterana. Cocean tuleu strujan tujlean (reg.) turjan (reg.) hlujan (reg.). Stebla (pop.) steblutza (dim. pop.) lujer vrej tija; curpen fir strug (reg.) mustatzi (pop.). Pai. Bulb rizom tubercul. V. arbori arbushti.