opțiuni
  • info

9 definiții pentru trăsnitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRĂSNITÓR, -OÁRE, trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește1. – Trăsni1 + suf. -tor.

TRĂSNITÓR, -OÁRE, trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește1. – Trăsni1 + suf. -tor.

trăsnitor, ~oare [At: CALENDARIU (1814), 82/22 / V: (înv) tres~ / S și: (îvp) ~ăzn~ / Pl: ~i, ~oare / E: trăsni1 + -tor] 1 a (Rar; d. fulgere) Care trăsnește1 (1). 2 a (Pfm; fig) Năprasnic. 3 a (Înv; îs) Apoplexie ~oare Atac mortal de apoplexie. 4 a (D. arme de foc) Care se declanșează cu zgomot puternic Si: bubuitor, tunător (1). 5 a (Reg; fig; d. mirosuri) Care este pătrunzător (și neplăcut) Si: tare (72). 6 a (Reg; îs) Pere ~oare Varietate de pere galbene, cu gust acru. 7 sfp (Dob) Varietate de stmguri nedefinită mai îndeaproape. 8 sfp (Reg) Varietate de cireșe mari.

TRĂSNITÓR, -OÁRE, trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește. E vînt cu ploaie rece și noapte cu fiori, Căci umbra e țesută de fulgeri trăsnitori. ALECSANDRI, P. A. 211. ♦ Fig. Zdrobitor, năprasnic, ucigător. Spintecă, răpune, C-o mînie trăsnitoare în al ochilor focar. MACEDONSKI, O. I 105.

TRĂSNITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care trăsnește; producător de trăsnete. /a trăsni + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trăsnitór (rar) adj. m., pl. trăsnitóri; f. sg. și pl. trăsnitoáre

trăsnitór adj. m., pl. trăsnitóri; f. sg. și pl. trăsnitoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRĂSNITÓR s. v. spărgător.

trăsnitor s. v. SPĂRGĂTOR.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

trăsnitor, trăsnitori I. s. m. (intl., înv.) spărgător. II. adj. 1. surprinzător, uluitor. 2. puternic mirositor.

Intrare: trăsnitor
trăsnitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trăsnitor
  • trăsnitorul
  • trăsnitoru‑
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarea
plural
  • trăsnitori
  • trăsnitorii
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarele
genitiv-dativ singular
  • trăsnitor
  • trăsnitorului
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarei
plural
  • trăsnitori
  • trăsnitorilor
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trăsnitor, trăsnitoareadjectiv

  • 1. rar Care trăsnește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E vînt cu ploaie rece și noapte cu fiori, Căci umbra e țesută de fulgeri trăsnitori. ALECSANDRI, P. A. 211. DLRLC
etimologie:
  • Trăsni + sufix -tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.