11 definitzii pentru Lagenaria (gen de plante)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

talv ~a [At: VALIAN V. / V: (reg) ~Ifa ~lja tilva sf / Pl: ~i sm ~uri sn ~e sf / E: ns cf tigva] (Reg) 1 sm (Bot) Bostan (3) (Cucurbita pepo). 2 sm (Bot) Tigva (1) (Lagenaria siceraria). 34 sn Fructul talvului (12). 5 sn Vas facut din fructul uscat al talvului (12) intrebuintzat la scoaterea prin aspirare a vinului sau a rachiului dintrun butoi. 6 sn (Pex) Palnie cu o tzeava lunga shi subtzire folosita pentru scoaterea vinului sau a rachiului din butoi Si: tragaci (7). 7 sn (Ie) A fi cu buzele pe ~ A avea viciul betziei. 8 sn (Ie) A mirosi a ~ A mirosi a vin. 9 av (Ie) A fi beat ~ A fi foarte beat. 10 av (Ie) Se duce facut ~ Se duce glontz. 11 sf Culme rotunda de deal sau de munte.

tigva sf [At: NECULCE L. 387 / V: (reg) tibga ticva tidva tifda ~gba tihoak tioak tioaga titva tiubga tiuca tiuga tiusha tiuvga tiva tivda (Pl: ~duri) tivga tuga / Pl: ~ve (reg) vi / E: bg ucr тигва srb tikva] 1 Planta erbacee agatzatoare sau taratoare din familia cucurbitaceelor cu flori mari albe cu fructul de diferite forme (de obicei bombat) verde shi zemos care la maturitate devine galbui shi cu peretzii tari lemnoshi Si: (reg) bostanei catruna ciugai. curcubeta heber lupoaie perecurcubete samantzar saraboi tarani talv (2) tragace (14) tragula (4) triov troaca (21) (Lagenaria siceraria). 2 (Bot; reg) Dovleac (Cucurbita maxima). 3 (Bot; reg) Bostan (Cucurbita pepo). 4 (Reg; ie) A sta k tiuga peste gard A fi nehotarat. 5 (Reg; iae) A fi gata de duca. 6 (Olt; ie) A fi alb k floarea de tiuga A fi alb k zapada. 79 (Prc) Fructul (comestibil) al tigvei (13) utilizat uneori k ornament. 10 (Pfm; is) Cap de ~ sau ~ goala (ori seaca) Om prost. 11 (Reg; ie) A nu avea cap ci ~ A fi prost. 12 (Pex) Vas facut din fructul uscat shi golit de miez al tigvei (13) care serveshte k palnie de tras bautura din butoi k recipient in care se pastreaza shi se transporta diferite alimente k pluta la pescuit etc. 13 (Pex) Contzinutul unei tigve (12). 14 (Reg; ie) SHia gasit harbul capacul va dopul shi lelea barbatul Se zice cand se asociaza doua persoane care au aceleashi defecte. 15 (Reg; ie) A umbla cu tiuga cu minciuni A fi mincinos intrigant. 16 (Reg; ie) Sa umplut ~va Se zice despre doua persoane care nu mai sunt in relatzii bune. 17 (Mol;shis poama tidva sau tivda ori strugure de tiuga) Varietate de struguri de culoare alba cu boabele mari carnoase shi cu coaja groasa dispuse rar pe ciorchine Si: (reg) tigveana tigveasa tigvoasa (2). 18 (Bot; reg; ic) Tidvadepamant Mutatoare (Bryonia alba). 19 (Bot; reg; ic) Tidvadeapa Nufaralb (Nymphaea alba). 20 (Bot; reg; ic) ~detina Pepeneverde (Citrullus vulgaris). 21 (SHi irg; is ~va capului) Craniu (de om sau de animal). 22 (Pfm; pex; irn) Cap1 (1). 23 (Mol; dep; if tioaga) Minte. 24 (Reg; shis tidva dopului) Calota palariei. 25 (Reg; shis tiuga de varf) Capul1 ascutzit al oului. 26 (Reg; shis tiuga de cotor) Capul1 rotunjit al oului. 27 (Reg; urmat de determinari) Varf de deal sau de munte.

TALV talvi s. m. 1. (Bot.) Tigva (2). 2. Fructul tigvei (2) intrebuintzat de obicei la scoaterea prin aspirare a vinului dintrun butoi; p. ext. unealta de forma unei palnii cu o tzeava lunga shi subtzire care se foloseshte in acelashi scop. Et. nec.

TÍGVA tigve s. f. 1. (Pop.) Craniu tzeasta; (depr.) cap; p. ext. ins individ. 2. Planta erbacee agatzatoare sau taratoare din familia cucurbitaceelor cu flori mari albe cu fructe mari de forme variate de obicei bombate care la maturitate devin lemnoase shi galbui; talv (Lagenaria vulgaris); p. restr. fructul acestei plante. ♦ Vas facut din fructul uscat de tigva (2). ◊ Expr. Cap de tigva = om prost. [Var.: (reg.) tívga s. f.] Din bg. scr. tikva.

TÍGVA ~e f. pop. 1) Totalitate a oaselor capului; craniu; tzeasta; scafarlie. 2) pop. Cap al omului. ◊ Cap de ~ om marginit. 3) Planta erbacee agatzatoare cu tulpina culcata cu frunze dintzate shi cu fructe galbui bombate la capat shi alungite spre coada; tatarca. 4) Vas facut din fructul uscat shi scobit al acestei plante folosit pentru a bea; tatarca. /<bulg. sb. tikva

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tígva s. f. g.d. art. tígvei; pl. tígve

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TALV s. 1. (BOT.; Lagenaria gourda) tartacutza tigva (reg.) bostanel catruna ciugai curcubeta lupoaie samantzar saraboi troaca. 2. tigva (Olt.) troaca. (TZine apa in ~.) 3. (Transilv.) smarc (Ban. Transilv. shi Olt.) tragula. (~ pentru tras vinul din butoi.)

TÍGVA s. 1. (BOT.; Lagenaria gourda) tartacutza talv (reg.) bostanel catruna ciugai curcubeta lupoaie samantzar saraboi troaca. 2. (BOT.; Lagenaria vulgaris) (reg.) curcubeta. 3. talv (Olt.) troaca. (TZine apa in ~.) 4. v. craniu.

TÍGVA s. v. cap creasta creshtet culme pisc varf.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

LAGENARIA Ser. TIDVA fam. Curcubitaceae. Gen cu o singura specie originara din partzile tropicale ale Africii shi Asiei. Planta erbacee anuala pubescenta. agatzatoare sau tiritoare: Lagenaria siceraria (Mol.) Standley (syn. L. vulgaris Ser.). Specie care infloreshte varatoamna. Flori (5 petale libere acute stil cu 3 stigmate bilobate 3 stamine caliciul campanulat sau infundibuliform cu 5 sepale lanceolate indepartate) monoice mari albe singulare in axa frunzelor cu pedunculi lungi. Frunze alterne aproape intregi sau sinuatdentate cordiforme la baza shi rotunde la virf. Petziolul este insotzit de 2 glandule. Circeii opushi frunzelor sint ramificatzi. Fructul lung de cca 095 na piriform cu git subtzire shi lung cu coaja lemnoasa galbena albicioasa la inceput pubescent fragil mai tirziu glabru. Semintze (pina la 2 cm lungime) albe inversovate triunghiulare sau oblonge cu virf rotunjit sau retezat.

Intrare: Lagenaria (gen de plante)
Lagenaria (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Lagenaria