TÍGVA ~e f. pop. 1) Totalitate a oaselor capului; craniu; tzeasta; scafarlie. 2) pop. Cap al omului. ◊ Cap de ~ om marginit. 3) Planta erbacee agatzatoare cu tulpina culcata cu frunze dintzate shi cu fructe galbui bombate la capat shi alungite spre coada; tatarca. 4) Vas facut din fructul uscat shi scobit al acestei plante folosit pentru a bea; tatarca. /<bulg. sb. tikva