13 definitzii pentru suveran (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SUVERÁN A suverani e adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor cu o mare autoritate care are autoritatea suprema. ♦ Fig. Absolut fara margini; total suprem. ♦ (Despre state popoare) Care se bucura de suveranitate. 2. S. m. shi f. Conducator al unui stat monarhic; monarh; rege. ♦ Fig. Persoana sau colectivitate libera sa dispuna de soarta sa de actele sale. Din fr. souverain.

suveran2 [At: (a. 1703) FN 140 / V: (inv) ~ren sovran sovrana smf a shovran sm / Pl: ~i ~e / E: fr souverain] 1 smf Titlu dat unei persoane care conduce o monarhie sau un imperiu. 2 smf Persoana cu titlul de suveran (1) Vz crai (1) craiasa (1) imparat imparateasa monarh principe1 rege1 (1) regesa regina riga1 (1). 3 a (Inv; is) Familie (sau casa) ~a Familie (sau casa) domnitoare (4). 4 sm (Pgn; inv) Domnitor (1). 5 a (Fig; d. autoritatea sau d. puterea din stat sau de puterea cea mai mare) Care este deasupra tuturor Si: absolut (1) Vz suprem (1). 67 smf a (Fig; liv) (Manifestare insushire stare sentiment etc. ale oamenilor sau curent teorie metoda etc.) Atotputernic (12). 8 a (Fig; d. popoare d. natziuni) Care dispune liber de soarta shi de actziunile sale. 9 a (Fig; d. state) Care se bucura de suveranitate (1) Si: independent liber neatarnat (ivp) slobod (inv) neatarnator nedependent volnic.

SUVERÁN A suverani e adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor cu o mare autoritate care are autoritatea suprema. ♦ Fig. Absolut fara margini; total suprem. ♦ (Despre state popoare) Care se bucura de suveranitate. 2. S. m. shi f. Conducator al unui stat monarhic; monarh. ♦ Fig. Persoana sau colectivitate libera sa dispuna de soarta sa de actele sale. Din fr. souverain.

SUVERÁN2 A suverani e s. m. shi f. 1. Conducator suprem al unei monarhii; monarh. Tronul na pus un interes viu shi particular decit atunci cind interesele sale materiale erau in joc cind progresul desavirshit pentru stat putea sa aduca suveranului un cishtig personal. LIT. ANTIMONARHICA 140. Cununa de otzel shi pietre scumpe impodobeshte fruntea suveranilor noshtri. Cununa de spini stringe shi insingereaza fruntea poporului. PAS L. II 135. In privintza singelui varsat de popoare pe cimpul de razboi suveranii fara exceptzie au o pofta nesatzioasa. DEMETRESCU O. 125. ◊ Fig. Aci eu singur sint suveran shi dau ordine in zona vamala a portului. BART S. M. 89. 2. Fig. Persoana sau colectivitate care e libera sa dispuna de soarta sa de actele sale de interesele sale etc. Oamenii nu pot pashi spre desavirshire shi a fi fratzi unii cu altzii fara numai in acele societatzi unde poporul va fi suveran adica stapin pe sineshi. BALCESCU O. I 350. Singurul suveran sau stapin e natzia intreaga adica poporul shi poporul ishi pune in lucrare puterea prin slujbashii aleshi de dinsul. id. ib. 352.

SUVERÁN A adj. Suprem absolut care este in cel mai inalt grad. ♦ Care se afla deasupra tuturor cu o mare autoritate; care detzine autoritatea suprema. // s.m. shi f. Monarh rege imparat. ♦ (Fig.) Cel care poate dispune liber de soarta shi de actziunile sale. [Cf. fr. souverain lat. t. suveranus].

SUVERÁN A I. adj. suprem absolut care este in cel mai inalt grad. ◊ care se afla deasupra tuturor cu o mare autoritate; care detzine autoritatea suprema. II. s. m. f. 1. monarh rege imparat. 2. (fig.) cel care poate dispune liber de soarta shi de actziunile sale. (< fr. souverain lat. superanus)

SUVERÁN1 ~a (~i ~e) m. shi f. 1) (in unele state; folosit shi k titlu pe langa numele respectiv) Conducator absolut al unui stat; monarh; riga; rege; imparat. 2) fig. Persoana care dispune liber de soarta sa de actziunile shi de faptele sale. /<fr. souverain

suveran a. 1. care e investit cu autoritatea suprema: domn suveran; steagul inaintei cu semne suverane AL.; 2. care judeca in ultimul resort: Curte suverana; 3. extrem: un dispretz suveran. ║ m. 1. cel ce poseda autoritatea suprema: monarh potentat; 2. moneda de aur engleza numita shi livra sterlinga.

*suverán a adj. (fr. souverain d. lat. pop. *superanus derivat d. super deasupra it. sovrano). Suprem: binele suveran un suveran dispretz. Discretzionar dictatorial: putere suverana. Domnitor: principe suveran. Infailibil neintrecu: remediŭ suveran. S. m. shi f. Monarh shef de stat. In Anglia alt nume al lireĭ sterline (25 fr. 26 la 1916). Adv. In mod suveran: Curtea de Casatziune judeca suveran (saŭ: suveranamente!).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

suverán adj. m. s. m. pl. suveráni; adj. f. s. f. suverána pl. suveráne

suverán adj. m. s. m. pl. suveráni; f. sg. suverána pl. suveráne

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SUVERÁN adj. s. 1. adj. v. absolut. 2. adj. absolut total. (Un dispretz ~.) 3. adj. v. independent. 4. s. v. rege. 5. s. v. domnitor. 6. s. suveranul pontif v. papa.

SUVERAN adj. s. 1. adj. absolut neconditzionat suprem. (Autoritate ~.) 2. adj. absolut total. (Un dispretz ~.) 3. adj. (POLITICA) independent liber neatirnat (inv. shi pop.) slobod (inv.) nedependent volnic. (Stat ~.) 4. s. (POLITICA) monarh rege (pop.) crai (inv.) riga. (~ al Suediei.) 5. s. (POLITICA) cirmuitor conducator domn domnitor monarh stapinitor voda voievod (astazi rar) stapin (inv. shi pop.) obladuitor (inv.) biruitor crai gospodar gospodin ocirmuitor purtator vladik (fig.) cirmaci. (SHtefan marele ~ al Moldovei.) 6. s. (BIS.) suveranul pontif = papa pontiful roman pontiful Romei sfintul parinte.

Intrare: suveran (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suveran
  • suveranul
  • suveranu‑
plural
  • suverani
  • suveranii
genitiv-dativ singular
  • suveran
  • suveranului
plural
  • suverani
  • suveranilor
vocativ singular
  • suveranule
  • suverane
plural
  • suveranilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

suveran, suveranisubstantiv masculin
suverana, suveranesubstantiv feminin

  • 1. Conducator al unui stat monarhic. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Tronul na pus un interes viu shi particular decit atunci cind interesele sale materiale erau in joc cind progresul desavirshit pentru stat putea sa aduca suveranului un cishtig personal. LIT. ANTIMONARHICA 140. DLRLC
    • format_quote Cununa de otzel shi pietre scumpe impodobeshte fruntea suveranilor noshtri. Cununa de spini stringe shi insingereaza fruntea poporului. PAS L. II 135. DLRLC
    • format_quote In privintza singelui varsat de popoare pe cimpul de razboi suveranii fara exceptzie au o pofta nesatzioasa. DEMETRESCU O. 125. DLRLC
    • format_quote figurat Aci eu singur sint suveran shi dau ordine in zona vamala a portului. BART S. M. 89. DLRLC
    • 1.1. figurat Persoana sau colectivitate libera sa dispuna de soarta sa de actele sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Oamenii nu pot pashi spre desavirshire shi a fi fratzi unii cu altzii fara numai in acele societatzi unde poporul va fi suveran adica stapin pe sineshi. BALCESCU O. I 350. DLRLC
      • format_quote Singurul suveran sau stapin e natzia intreaga adica poporul shi poporul ishi pune in lucrare puterea prin slujbashii aleshi de dinsul. BALCESCU O. I 352. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.