SUPERIÓR OÁRA superiori oare adj. 1. Care ocupa un loc in spatziu deasupra altuia; de sus. ♦ (Muz.) Registru superior = registru care cuprinde sunetele cele mai inalte ale vocii sau ale unui instrument. ♦ (Despre cursul apelor curgatoare) Care se afla mai aproape de izvor decat de varsare. 2. Care are sau ocupa un rang sau o demnitate mai mare in raport cu altcineva. ◊ Ofitzer superior = ofitzer cu un grad inalt (de la maior in sus). Animal superior = animal care ocupa locul cel mai evoluat pe scara zoologica. Invatzamant superior = treapta a invatzamantului care urmeaza dupa invatzamantul liceal cuprinzand universitatzi shi institute in care se predau cunoshtintze speciale aprofundate menite sa formeze specialishti cu o inalta calificare. (in vechea organizare a invatzamantului) Curs superior = ciclu de invatzamant cuprinzand ultimele trei (sau patru) clase din cursul de shapte (sau de opt) ani ai liceului. ♦ (Substantivat) Calificativ atribuit unei persoane incadrate intro ierarhie in raport cu cei care i are in subordine. 3. Care este de calitate mai buna; care se distinge de ceilaltzi prin merite deosebite. [Pr.: rior] Din lat. superior fr. supérieur.

superior ~oara [At: (a. 1725) URICARIUL V. 407/24 / P: ~rior / Pl: ~i ~oare / E: lat superior fr supérieur] (Ioc inferior) 1 smf Persoana care conducea o manastire catolica. 2 smf (Pex) Staretz. 3 sm Cleric cu obligatzii didactice shi de conducere intrun seminar teologic. 45 smf a (Pgn) (Persoana) care are intro ierarhie un rang mai mare decat alte persoane. 6 a (D. locuri d. regiuni d. teritorii d. forme de relief etc. sau d. obiecte d. constructzii ori fiintze sau partzi ale acestora) Care este ashezat in spatziu mai sus decat un punct de referintza. 7 a (D. locuri d. regiuni ori fiintze sau partzi ale acestora) Ashezat peste ceva. 8 a (La oameni; is) Membru ~ Mana¹. 9 a (La animale; iae) Unul dintre cele doua membre din fatza. 10 a (D. partzi ale unei tzari) Aflat in nord Si: de sus. 11 a (D. cursul apelor curgatoare sau d. bazine hiddrografice ale unei ape curgatoare) Aflat mai aproape de izvor decat de varsare. 12 a av (D. oameni sau d. firea d. insushirile manifestarile actziunile creatziile etc. lor) (Considerat) mai sus pe scara valorilor fatza de un punct de referintza. 13 av In mod superior (12). 14 a (D. oameni sau d. firea d. insushirile manifestarile actziunile creatziile etc. lor) Care (este considerat k) se distinge net prin trasaturi proprii Si: ales (15) deosebit (5) distins (1) exceptzional (5) extraordinar (5) neobishnuit rar (liv) proeminent. 15 av In mod superior (14). 16 a (D. comunitatzi grupuri sau sisteme sociale etc.) Care este la un nivel (mai) inalt din punct de vedere economic politic cultural administrativ etc. 17 a (In vechea organizare a invatzamantului; is) Curs ~ (sau rar) clase ~oare Ciclu care cuprindea ultimele 3 (sau 4) clase din cursul de 7 (sau 8) ani ai invatzamantului liceal. 18 a (Is) Invatzamant ~ Treapta de invatzamant care urmeaza liceului shi care cuprindde universitatzi shi institute. 19 a (Is) Studii ~oare Studii de invatzamant superior (16) Si: studii universitare. 20 a (Is) Matematica (sau algebra) ~ Parte a matematicii care foloseshte metode de cercetare foarte complexe. 21 a (Is) Registru ~ Registru muzical care cuprinde sunetele cele mai inalte ale vocii sau ale unui instrument. 22 a (D. produse de obicei alimentare) Care este de (foarte) buna calitate Si: ales (2) extrafin (2) fin (4) selectat selectzionat Vz sortat² triat. 23 a Care este mai mare (k numar dimensiuni etc.). 24 a (D. fortze legi sau d. principii interese etc.) Care e mai presus de.... 25 a (D. fortze legi sau d. principii interese etc.; pex) Care este (foarte) important.

SUPERIÓR OÁRA superiori oare adj. 1. Care ocupa un loc in spatziu deasupra altuia; de sus. ♦ (Muz.) Registru superior = registru care cuprinde sunetele cele mai inalte ale vocii sau ale unui instrument. ♦ (Despre cursul apelor curgatoare) Care se afla mai aproape de izvor decat de varsare. 2. Care are sau ocupa un rang sau o demnitate mai mare in raport cu altcineva. ♦ Ofitzer superior = ofitzer cu un grad inalt (de la maior in sus). Animal superior = animal care ocupa locul cel mai evoluat pe scara zoologica. Invatzamant superior = treapta a invatzamantului care urmeaza dupa invatzamantul liceal cuprinzand universitatzi shi institute in care se predau cunoshtintze speciale aprofundate menite sa formeze specialishti cu o inalta calificare. (In vechea organizare a invatzamantului) Curs superior = ciclu de invatzamant cuprinzand ultimele trei (sau patru) clase din cursul de shapte (sau de opt) ani ai liceului. ♦ (Substantivat) Calificativ atribuit unei persoane incadrate intro ierarhie in raport cu cei care i are in subordine. 3. Care este de calitate mai buna; care se distinge de ceilaltzi prin merite deosebite. [Pr.: rior] Din lat. superior fr. supérieur.

SUPERIÓR OÁRA superiori oare adj. (In opozitzie cu inferior; adesea urmat de un element de comparatzie la dativ) 1. Care este sau se afla mai sus decit altul care ocupa un loc in spatziu deasupra altuia; de sus. Etaj superior. Strat superior. Membre superioare. ♦ (Despre cursul apelor curgatoare) Care se afla mai aproape de izvor decit de varsare (in raport cu un punct de pe parcurs). Cursul superior al Dunarii. 2. Care are sau ocupa un rang sau o demnitate mai mare decit altul. Functzionar superior. ◊ Ofitzer superior = ofitzer cu un grad inalt in armata (maior sau mai mare decit acesta). Animal superior = animal care ocupa locul cel mai inalt pe scara zoologica (v. mamifer). Vertebratele sint animale superioare. ▭ Invatzamint superior = treapta a invatzamintului urmind dupa invatzamintul mediu shi cuprinzind universitatzi shi institute in care se predau cunoshtintze speciale aprofundate menite sa formeze specialishti cu o inalta calificare. (In vechea organizare a shcolii) Curs superior = ciclu de invatzamint cuprinzind ultimele trei (sau patru) clase din cursul de shapte (sau de opt) ani al liceului. Ei ce e cu domnul Catone al tau? intreba Nellu Lipan cu aerul lui insuportabil de frate cu un an mai mare trecut de doi ani in cursul superior de liceu. C. PETRESCU C. V. 9. Stoica profesorul de latineshte de la cursul superior statea tocmai la Socola. HOGASH DR. II 120. ♦ (Substantivat) Persoana incadrata intro ierarhie (in special in cea militara) in raport cu cei care i are in subordine. Fiind extrem de conshtiincios in serviciu shi dispretzuitor de moarte superiorii il lasau in pace multzuminduse a zice cai cam scrintit. REBREANU P. S. 51. Sa te scoli de pe scaun shi sami stai smirna inaintea superiorului caci am satzi dau ceva ordine. HOGASH H. 85. ♦ Cel care conduce o manastire; egumen egumena. Se platea un drept deosebit pentru orice procesiune; se mai dau bani... la fiece schimbare a superiorului [manastirii]. BOLINTINEANU O. 297. 3. Care este de calitate mai buna care are importantza mai mare sau valoreaza mai mult decit altul care este (sau crede k este) la un nivel mai inalt decit altul. Erau putzini aceia careshi ingaduiau cuvinte neinfrinate... shi aceshtia erau oameni cu superioara cultura cu situatzii sociale foarte inalte. SADOVEANU E. 102. Atunci am intzeles... k poate exista o lume superioara dragostei. CAMIL PETRESCU U. N. 183. Un moment el se opri in usha arunca lumii ce ospata o ochire de sus o ochire de om superior. GANE N. III 193. Aceasta cadere a unei intocmiri rele shi inlocuirea ei prin alta superioara a trebuit sa dea nashtere la o multzime de ashteptari optimiste. GHEREA ST. CR. II 291. ◊ Matematici superioare = parte a matematicii care foloseshte metode de cercetare foarte complexe shi da generalizari din cele mai largi. Registru superior = registru care cuprinde sunetele cele mai inalte ale vocii sau ale instrumentelor muzicale.

SUPERIÓR OÁRA adj. 1. Ashezat in partea de sus; deasupra de sus. ♦ (Despre cursuri de apa) Care se afla spre izvor. 2. Care are un loc inalt (intro ordine intro ierarhie). 3. Care se distinge se deosebeshte prin calitatzi prin merite deosebite; care este la un nivel mai inalt. ♦ Matematici superioare = parte a matematicii care foloseshte metode de cercetare foarte complexe. // s.m. shi f. Cel care ocupa un loc mai important intro ierarhie fatza de cei care i are in subordine; cel care are un grad mai mare decat altul. [Pron. rior. / cf. lat. superior fr. supérieur].

SUPERIÓR OÁRA I. adj. 1. ashezat in partea de sus; deasupra. ◊ (despre cursuri de apa) spre izvor. 2. care are un loc inalt (intro ierarhie). 3. care se distinge prin calitatzi prin merite deosebite. ◊ la un nivel mai inalt. ♦ matematici superioare = parte a matematicii care foloseshte metode de cercetare foarte complexe; invatzamant superior = treapta a invatzamantului care urmeaza dupa cel liceal; studii superioare = studii universitare. II. s. m. f. cel care ocupa un loc mai important intro ierarhie cel care are un grad mai mare decat altul. (< lat. superior fr. supérieur)

SUPERIÓR¹ ~oára (~óri ~oáre) 1) Care se gaseshte in partea de sus; situat deasupra. Strat ~. ◊ Membre ~oare mainile la om. Curs ~ al unei ape curgatoare sector care se afla mai aproape de izvor decat de varsare. 2) Care ocupa treapta cea mai inalta intro ierarhie; suprem; prim. Calitate ~oara. ◊ Ofitzer ~ ofitzer cu grad mai inalt decat al capitanului. Animal ~ (sau planta ~oara) animal (sau planta) care se afla pe treapta cea mai avansata a unei evolutzii. 3) Care a atins un nivel inalt de evolutzie; cu o evolutzie avansata. Vegetatzie ~oara. 4) (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care denota cunoshtintze merite fortza mai mare (in raport cu altzii). Spirit ~. [Sil. rior] /<lat. superior fr. supérieur

SUPERIÓR² ~oára (~óri ~oáre) m. shi f. Persoana care detzine un post sau o functzie mai mare in raport cu altele din subordinea sa; shef. [Sil. rior] /<lat. superior fr. supérieur

superior a. 1. care s’afla d’asupra: etaj superior; 2. fig. care e mai presus de ceilaltzi prin talent merit.

*superiór oára adj. (lat. superior). De sus: partea superioara. De un grad inalt (pin aluz. la coloana de mercur care se suĭe la caldura): temperatura superioara. Fig. Maĭ mare de cit altziĭ in talent rang merit fortza: om talent functziune superioara. De calitate deosebita: marfa superioara. Ofitzer superior maĭor locotenentcolonel colonel. A fi superior evenimentelor a le infrunta cu curaj. S. m. Maĭ mare in functziune: a te supune superiorilor taĭ (V. subaltern). SHef de minastire saŭ de comunitate religioasa staritz. Adv. In mod superior. Nu zice a fi maĭ superior de cit altu ci a fi superior altuĭa!

superiór (rior) adj. m. pl. superióri; f. superioára pl. superioáre

superiór adj. m. (sil. rior) pl. superióri; f. sg. superioára pl. superioáre

superior ioara (nu poate face comparativul cu mai).

SUPERIÓR adj. s. 1. adj. v. selectzionat. 2. adj. v. fin. 3. adj. (livr.) preeminent. (~ k valoare rang etc.) 4. s. shef. (~ul shi subalternii.) 5. adj. v. deosebit. 6. adj. evoluat. (Stadiu ~ de dezvoltare.) 7. adj. v. ridicat.

SUPERIÓR s. v. egumen staretz.

SUPERIOR adj. s. 1. adj. ales fin selectat selectzionat sortat triat. (Vinuri ~.) 2. adj. fin. (Ciocolata ~.) 3. adj. (livr.) preeminent. (~ k valoare rang etc.) 4. s. shef. (~ul shi subalternii.) 5. adj. ales deosebit distins rar. (Un om ~.) 6. adj. evoluat. (Stadiu ~ de dezvoltare.) 7. adj. inalt ridicat. (Nivel ~ de trai.)

superior s. v. EGUMEN. STARETZ.

Superior ≠ inferior

AUSTRIA SUPERIOARA (OBERÖSTERREICH) land in Austria; 12 mii km²; 13 mil. loc. (1986). Centrul adtiv: Linz. Expl. de carbune brun gaze naturale shi bauxita. Cereale; legumicultura; creshterea animalelor.

LACUL SUPERIOR (SUPERIOR LAKE [səpiəriə leik]) cel mai intins lac cu apa dulce din lume situat in America de Nord la granitza Canadei (prov. Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota shi Wisconsin) in sistemul Marilor Lacuri la 183 m alt.; 824 mii km²; lungime: 563 km; latzime max.: 257 km; ad. max.: 406 m. Comunica cu L. Huron prin raul St. Marys. Porturi pr.: Duluth (S.U.A.) Thunder Bay (Canada). Insule (Royale Michipicoten Saint Ignace Simpson Madeline sh.a.) peninsule (Keweennaw Black Bay sh.a.) shi golfuri (Whitefish Agawa Michipicoten Thunder sh.a.).

SAXONIA SUPERIOARA (SACHSENANHALT) land in partea centralestica a Germaniei pe Elba; 204 mii km²; 25 mil. loc. (2003). Centrul adtiv: Magdeburg. Ind. metalurgica chimica alim. Zacaminte de lignit min. de fier shi de potasiu. Creshterea bovinelor. Reinfiintzat k land in 1990 dupa unificarea celor doua Germanii.