15 definitzii pentru sudoare (transpiratzie)
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SUDOÁRE sudori s. f. Secretzie a glandelor sudoripare prin care se elimina o parte a substantzelor rezultate din metabolismul organismului; transpiratzie nadusheala. ◊ Expr. Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoare care acopera corpul omului inaintea mortzii; p. ext. transpiratzie provocata de o emotzie de o spaima sau de o oboseala foarte mare. ♦ Fig. Munca osteneala truda; chin. Lat. sudor oris.
SUDOÁRE sudori s. f. Secretzie a glandelor sudoripare prin care se elimina o parte a substantzelor rezultate din metabolismul organismului; transpiratzie nadusheala. ◊ Expr. Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoare care acopera corpul omului inaintea mortzii; p. ext. transpiratzie provocata de o emotzie de o spaima sau de o oboseala foarte mare. ♦ Fig. Munca osteneala truda; chin. Lat. sudor oris.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
sudoare sf [At: COD. VOR.2 2V/9 / V: (inv) ~or / Pl: ~ori / E: ml sudor ~oris] 1 Secretzie sarata alcalina shi clara a glandelor sudoripare eliminata (sub forma de picaturi) prin porii pielii cu o compozitzie asemanatoare cu a urinei Si: apa (88) innadusheala nadusheala (1) transpiratzie apa sudorala Vz: sudoral (reg) asud nabusheala naduf sudatzie (1). 2 (Ivr; is) Baie de ~ Baie de abur. 3 (Pfm; ilav) In (sau cu ori din sau (inv) intru) ~a (sau ~orile) fruntzii (sau fetzii) Cu pretzul unor mari eforturi. 4 (Irg; ilav) Cu ~ Pasionat. 5 (Ial) Cu zel. 6 (Ie) Al trece (sau al cuprinde) ~ori reci sau ~orile A transpira abundent din cauza emotziei a spaimei etc. 7 (Pex; iae) A avea mari emotzii. 8 (Pop; ie) ~ (sau ~ori) de moarte sau ~a (ori ~orile) mortzii Sudoarea (1) care acopera corpul inaintea mortzii. 9 (Pop; pex; iae) Sudoarea (1) care este provocata de o emotzie puternica de spaima ori de o oboseala mare. 10 (Fig) Munca grea shi obositoare Si: truda. 11 (Fig) Chin (6). 12 (Ivr) Agoniseala (2). 13 (Ivr) Opera1. 14 (Reg) Spuma (la cal). 15 (Reg) Igrasie. 16 (Bot; reg; shic) ~acalului Miereaursului (Pulmonaria officinalis). 17 (Bot; reg) Mamapadurii (Lathraea squamaria). 18 (Bot; shic) ~acalului ~acapului ~acaluluiputuroasa Osuliepurelui V os (Onosis repens). 19 (Bot; reg; shic) ~acaluluiputuroasa ~acapului Osuliepurelui (Onosis spinosa). 19 (Bot; reg; ic) ~acalului Iarbasharpelui (Echium vulgare). 20 (Bot; reg; ic) ~acalului Dumbetz (Teucrium chamaedrys). 21 (Bot; reg; ic) ~alaptelui Captalan (5) (Petasites hybridus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SUDOÁRE sudori s. f. 1. Lichid limpede shi sarat cu miros neplacut secretat de glandele sudoripare (sub influentza caldurii a unui efort fizic a unei emotzii puternice sau a unei stari bolnavicioase) shi ieshit la suprafatza pielii prin pori; transpiratzie nadusheala. Prin sudoare se elimina din organism o serie intreaga de substantze. NICOLAUMAISLER D. V. 50. Vartolomeu Diaconu ishi shterge broboanele de sudoare de pe frunte. C. PETRESCU A. 295. Dionis lungit in patui tremura in friguri cu buzele uscate cu fruntea plina de sudoare. EMINESCU N. 81. (Fig.) Fruntea ta [tzara] e plina de sudoare shi de pulberea bataliei. RUSSO O. 32. ◊ (In constructzii adesea hiperbolice) Ma trezesc. Sint lac de sudoare. STANCU D. 318. Curgea sudorile de pe fiul imparatului shiroaie. ISPIRESCU L. 254. Prea bine raspunse Scaraotzchi care varsa sudori de necaz. NEGRUZZI S. I 89. ◊ (Simbolizind munca grea; uneori determinat prin «de singe») Doi ani de zile a umblat de colo pina colo... pina a ajuns sa stringa cu sudori de singe cinci galbeni. GALACTION O. I 86. Al vostrui plinsul strunei mele: Creshtini ce navetzi sarbatoare Voi cei mai buni copii ai firii Urzitzi din lacrimi shi sudoare. GOGA P. 8. SHacele milioane ce in gramezi luxoase Sint strinse la bogatul pe cel sarac apasa SHis supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU O. I 159. Boierii se bucurau de o schimbare ce le da nadejde k vor putea ocupa iarashi posturi k sa adune noua avutzii din sudoarea tzaranului. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Expr. Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoarea care acopera corpul inaintea mortzii; p. ext. transpiratzie provocata de o emotzie sau de un efort mare. Ceialaltzi varsa sudori de moarte muncind. DRAGHICI R. 10. Ci se bate zi shi noapte SHi varsa sudori de moarte. ALECSANDRI P. P. 377.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SUDOÁRE ~óri f. 1) Lichid secretat de glandele sudoripare shi eliminat din organism prin porii pielii; transpiratzie. Broboane de ~. ◊ Ai trece cuiva ~ori (reci) prin spate (sau al trece pe cineva (toate) ~orile) a fi cuprins de o emotzie puternica. 2) fig. Munca grea shi istovitoare; truda; osteneala. ◊ Cu (sau in) ~oarea fruntzii depunand eforturi extrem de mari. /<lat. sudor ~oris
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
sudoare f. 1. lichid sarat ce iese prin porii pielii; 2. fig. munca osteneala; 3. nume de plante: sudoarea calului Mold. darmotin; sudoarea laptelui captalan. [Lat. SUDOREM].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
sudoáre f pl. orĭ (lat. sûdor it. sudore pv. suzor fr. sueur cat. suhor sp. sudor pg. suor. V. sud asud). Un fel de apa care ĭese pin pele cind tzĭe cald (de ex. cind munceshtĭ). Fig. Munca grea: am reushit cu multa sudoare a traĭ din sudoarea altuĭa atzĭ cishtiga pinea intru sudoarea fruntziĭ tale (Ev.). Sudoarea caluluĭ dirmotin. V. nadusheala.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
sudoáre s. f. g.d. art. sudórii; pl. sudóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
sudoáre (transpiratzie) s. f. g.d. art. sudórii; pl. sudóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SUDOÁRE s. apa v. transpiratzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SUDOÁRE s. v. cuscrishor miereaursului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SUDOARE s. apa innadusheala nadusheala transpiratzie (rar) sudatzie (reg.) asud nabusheala naduf. (Era tot numai o ~ de alergatura.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sudoare s. v. CUSCRISHOR. MIEREAURSULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sudoáre (óri) s. f. 1. Transpiratzie. 2. Planta (Pulmonaria officinalis). Mr. (a)sudoare. Lat. sūdōrem (Pushcariu 1673; REW 8427) cf. vegl. sudaur it. sudore prov. suzor fr. sueur cat. suhor sp. sudor port. suor. Cf. asuda. Uz general mai putzin in Olt. Munt. Dobr. (ALR I 14). Der. sudoros (var. inv. suduros) adj. (care transpira mult).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a trai din sudoarea fruntzii expr. ashi cashtiga existentza prin munca.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
al trece toate apele / toate sudorile expr. v. al trece nadushelile (1 2).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sudoare, sudorisubstantiv feminin
- 1. Secretzie (lichid limpede shi sarat cu miros neplacut) a glandelor sudoripare (sub influentza caldurii a unui efort fizic a unei emotzii puternice sau a unei stari bolnavicioase) prin care se elimina (la suprafatza pielii prin pori) o parte a substantzelor rezultate din metabolismul organismului. DLRLC DEX '09 NODEXsinonime: apa asud nabusheala naduf nadusheala sudatzie transpiratzie innadusheala
- Prin sudoare se elimina din organism o serie intreaga de substantze. NICOLAUMAISLER D. V. 50. DLRLC
- Vartolomeu Diaconu ishi shterge broboanele de sudoare de pe frunte. C. PETRESCU A. 295. DLRLC
- Dionis lungit in patui tremura in friguri cu buzele uscate cu fruntea plina de sudoare. EMINESCU N. 81. DLRLC
- Fruntea ta [tzara] e plina de sudoare shi de pulberea bataliei. RUSSO O. 32. DLRLC
- Ma trezesc. Sint lac de sudoare. STANCU D. 318. DLRLC
- Curgea sudorile de pe fiul imparatului shiroaie. ISPIRESCU L. 254. DLRLC
- Prea bine raspunse Scaraotzchi care varsa sudori de necaz. NEGRUZZI S. I 89. DLRLC
- Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoare care acopera corpul omului inaintea mortzii. DLRLC DEX '09
- Transpiratzie provocata de o emotzie de o spaima sau de o oboseala foarte mare. DEX '09 DLRLC
- Ceialaltzi varsa sudori de moarte muncind. DRAGHICI R. 10. DLRLC
- Ci se bate zi shi noapte SHi varsa sudori de moarte. ALECSANDRI P. P. 377. DLRLC
- Ai trece cuiva sudori (reci) prin spate (sau al trece pe cineva (toate) sudorile) = a fi cuprins de o emotzie puternica. NODEX
-
-
-
-
- Doi ani de zile a umblat de colo pina colo... pina a ajuns sa stringa cu sudori de singe cinci galbeni. GALACTION O. I 86. DLRLC
- Al vostrui plinsul strunei mele: Creshtini ce navetzi sarbatoare Voi cei mai buni copii ai firii Urzitzi din lacrimi shi sudoare. GOGA P. 8. DLRLC
- SHacele milioane ce in gramezi luxoase Sint strinse la bogatul pe cel sarac apasa SHis supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU O. I 159. DLRLC
- Boierii se bucurau de o schimbare ce le da nadejde k vor putea ocupa iarashi posturi k sa adune noua avutzii din sudoarea tzaranului. NEGRUZZI S. I 150. DLRLC
- Cu (sau in) sudoarea fruntzii = depunand eforturi extrem de mari. NODEX
-
etimologie:
- sudor oris DEX '09 NODEX