15 definitzii pentru sudoare (transpiratzie)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SUDOÁRE sudori s. f. Secretzie a glandelor sudoripare prin care se elimina o parte a substantzelor rezultate din metabolismul organismului; transpiratzie nadusheala. ◊ Expr. Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoare care acopera corpul omului inaintea mortzii; p. ext. transpiratzie provocata de o emotzie de o spaima sau de o oboseala foarte mare. ♦ Fig. Munca osteneala truda; chin. Lat. sudor oris.

SUDOÁRE sudori s. f. Secretzie a glandelor sudoripare prin care se elimina o parte a substantzelor rezultate din metabolismul organismului; transpiratzie nadusheala. ◊ Expr. Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoare care acopera corpul omului inaintea mortzii; p. ext. transpiratzie provocata de o emotzie de o spaima sau de o oboseala foarte mare. ♦ Fig. Munca osteneala truda; chin. Lat. sudor oris.

sudoare sf [At: COD. VOR.2 2V/9 / V: (inv) ~or / Pl: ~ori / E: ml sudor ~oris] 1 Secretzie sarata alcalina shi clara a glandelor sudoripare eliminata (sub forma de picaturi) prin porii pielii cu o compozitzie asemanatoare cu a urinei Si: apa (88) innadusheala nadusheala (1) transpiratzie apa sudorala Vz: sudoral (reg) asud nabusheala naduf sudatzie (1). 2 (Ivr; is) Baie de ~ Baie de abur. 3 (Pfm; ilav) In (sau cu ori din sau (inv) intru) ~a (sau ~orile) fruntzii (sau fetzii) Cu pretzul unor mari eforturi. 4 (Irg; ilav) Cu ~ Pasionat. 5 (Ial) Cu zel. 6 (Ie) Al trece (sau al cuprinde) ~ori reci sau ~orile A transpira abundent din cauza emotziei a spaimei etc. 7 (Pex; iae) A avea mari emotzii. 8 (Pop; ie) ~ (sau ~ori) de moarte sau ~a (ori ~orile) mortzii Sudoarea (1) care acopera corpul inaintea mortzii. 9 (Pop; pex; iae) Sudoarea (1) care este provocata de o emotzie puternica de spaima ori de o oboseala mare. 10 (Fig) Munca grea shi obositoare Si: truda. 11 (Fig) Chin (6). 12 (Ivr) Agoniseala (2). 13 (Ivr) Opera1. 14 (Reg) Spuma (la cal). 15 (Reg) Igrasie. 16 (Bot; reg; shic) ~acalului Miereaursului (Pulmonaria officinalis). 17 (Bot; reg) Mamapadurii (Lathraea squamaria). 18 (Bot; shic) ~acalului ~acapului ~acaluluiputuroasa Osuliepurelui V os (Onosis repens). 19 (Bot; reg; shic) ~acaluluiputuroasa ~acapului Osuliepurelui (Onosis spinosa). 19 (Bot; reg; ic) ~acalului Iarbasharpelui (Echium vulgare). 20 (Bot; reg; ic) ~acalului Dumbetz (Teucrium chamaedrys). 21 (Bot; reg; ic) ~alaptelui Captalan (5) (Petasites hybridus).

SUDOÁRE sudori s. f. 1. Lichid limpede shi sarat cu miros neplacut secretat de glandele sudoripare (sub influentza caldurii a unui efort fizic a unei emotzii puternice sau a unei stari bolnavicioase) shi ieshit la suprafatza pielii prin pori; transpiratzie nadusheala. Prin sudoare se elimina din organism o serie intreaga de substantze. NICOLAUMAISLER D. V. 50. Vartolomeu Diaconu ishi shterge broboanele de sudoare de pe frunte. C. PETRESCU A. 295. Dionis lungit in patui tremura in friguri cu buzele uscate cu fruntea plina de sudoare. EMINESCU N. 81. (Fig.) Fruntea ta [tzara] e plina de sudoare shi de pulberea bataliei. RUSSO O. 32. ◊ (In constructzii adesea hiperbolice) Ma trezesc. Sint lac de sudoare. STANCU D. 318. Curgea sudorile de pe fiul imparatului shiroaie. ISPIRESCU L. 254. Prea bine raspunse Scaraotzchi care varsa sudori de necaz. NEGRUZZI S. I 89. ◊ (Simbolizind munca grea; uneori determinat prin «de singe») Doi ani de zile a umblat de colo pina colo... pina a ajuns sa stringa cu sudori de singe cinci galbeni. GALACTION O. I 86. Al vostrui plinsul strunei mele: Creshtini ce navetzi sarbatoare Voi cei mai buni copii ai firii Urzitzi din lacrimi shi sudoare. GOGA P. 8. SHacele milioane ce in gramezi luxoase Sint strinse la bogatul pe cel sarac apasa SHis supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU O. I 159. Boierii se bucurau de o schimbare ce le da nadejde k vor putea ocupa iarashi posturi k sa adune noua avutzii din sudoarea tzaranului. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Expr. Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoarea care acopera corpul inaintea mortzii; p. ext. transpiratzie provocata de o emotzie sau de un efort mare. Ceialaltzi varsa sudori de moarte muncind. DRAGHICI R. 10. Ci se bate zi shi noapte SHi varsa sudori de moarte. ALECSANDRI P. P. 377.

SUDOÁRE ~óri f. 1) Lichid secretat de glandele sudoripare shi eliminat din organism prin porii pielii; transpiratzie. Broboane de ~.Ai trece cuiva ~ori (reci) prin spate (sau al trece pe cineva (toate) ~orile) a fi cuprins de o emotzie puternica. 2) fig. Munca grea shi istovitoare; truda; osteneala. ◊ Cu (sau in) ~oarea fruntzii depunand eforturi extrem de mari. /<lat. sudor ~oris

sudoare f. 1. lichid sarat ce iese prin porii pielii; 2. fig. munca osteneala; 3. nume de plante: sudoarea calului Mold. darmotin; sudoarea laptelui captalan. [Lat. SUDOREM].

sudoáre f pl. orĭ (lat. sûdor it. sudore pv. suzor fr. sueur cat. suhor sp. sudor pg. suor. V. sud asud). Un fel de apa care ĭese pin pele cind tzĭe cald (de ex. cind munceshtĭ). Fig. Munca grea: am reushit cu multa sudoare a traĭ din sudoarea altuĭa atzĭ cishtiga pinea intru sudoarea fruntziĭ tale (Ev.). Sudoarea caluluĭ dirmotin. V. nadusheala.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sudoáre s. f. g.d. art. sudórii; pl. sudóri

sudoáre (transpiratzie) s. f. g.d. art. sudórii; pl. sudóri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SUDOÁRE s. apa v. transpiratzie.

SUDOÁRE s. v. cuscrishor miereaursului.

SUDOARE s. apa innadusheala nadusheala transpiratzie (rar) sudatzie (reg.) asud nabusheala naduf. (Era tot numai o ~ de alergatura.)

sudoare s. v. CUSCRISHOR. MIEREAURSULUI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sudoáre (óri) s. f. 1. Transpiratzie. 2. Planta (Pulmonaria officinalis). Mr. (a)sudoare. Lat. sūdōrem (Pushcariu 1673; REW 8427) cf. vegl. sudaur it. sudore prov. suzor fr. sueur cat. suhor sp. sudor port. suor. Cf. asuda. Uz general mai putzin in Olt. Munt. Dobr. (ALR I 14). Der. sudoros (var. inv. suduros) adj. (care transpira mult).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trai din sudoarea fruntzii expr. ashi cashtiga existentza prin munca.

al trece toate apele / toate sudorile expr. v. al trece nadushelile (1 2).

Intrare: sudoare (transpiratzie)
sudoare1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sudoare
  • sudoarea
plural
  • sudori
  • sudorile
genitiv-dativ singular
  • sudori
  • sudorii
plural
  • sudori
  • sudorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sudoare, sudorisubstantiv feminin

  • 1. Secretzie (lichid limpede shi sarat cu miros neplacut) a glandelor sudoripare (sub influentza caldurii a unui efort fizic a unei emotzii puternice sau a unei stari bolnavicioase) prin care se elimina (la suprafatza pielii prin pori) o parte a substantzelor rezultate din metabolismul organismului. DLRLC DEX '09 NODEX
    • format_quote Prin sudoare se elimina din organism o serie intreaga de substantze. NICOLAUMAISLER D. V. 50. DLRLC
    • format_quote Vartolomeu Diaconu ishi shterge broboanele de sudoare de pe frunte. C. PETRESCU A. 295. DLRLC
    • format_quote Dionis lungit in patui tremura in friguri cu buzele uscate cu fruntea plina de sudoare. EMINESCU N. 81. DLRLC
    • format_quote figurat Fruntea ta [tzara] e plina de sudoare shi de pulberea bataliei. RUSSO O. 32. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Ma trezesc. Sint lac de sudoare. STANCU D. 318. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Curgea sudorile de pe fiul imparatului shiroaie. ISPIRESCU L. 254. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Prea bine raspunse Scaraotzchi care varsa sudori de necaz. NEGRUZZI S. I 89. DLRLC
    • chat_bubble Sudorile mortzii sau sudori de moarte = sudoare care acopera corpul omului inaintea mortzii. DLRLC DEX '09
      • chat_bubble prin extensiune Transpiratzie provocata de o emotzie de o spaima sau de o oboseala foarte mare. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Ceialaltzi varsa sudori de moarte muncind. DRAGHICI R. 10. DLRLC
        • format_quote Ci se bate zi shi noapte SHi varsa sudori de moarte. ALECSANDRI P. P. 377. DLRLC
        • chat_bubble Ai trece cuiva sudori (reci) prin spate (sau al trece pe cineva (toate) sudorile) = a fi cuprins de o emotzie puternica. NODEX
  • 2. figurat Chin, munca, osteneala, truda. DLRLC DEX '09 NODEX
    • format_quote Doi ani de zile a umblat de colo pina colo... pina a ajuns sa stringa cu sudori de singe cinci galbeni. GALACTION O. I 86. DLRLC
    • format_quote Al vostrui plinsul strunei mele: Creshtini ce navetzi sarbatoare Voi cei mai buni copii ai firii Urzitzi din lacrimi shi sudoare. GOGA P. 8. DLRLC
    • format_quote SHacele milioane ce in gramezi luxoase Sint strinse la bogatul pe cel sarac apasa SHis supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU O. I 159. DLRLC
    • format_quote Boierii se bucurau de o schimbare ce le da nadejde k vor putea ocupa iarashi posturi k sa adune noua avutzii din sudoarea tzaranului. NEGRUZZI S. I 150. DLRLC
    • chat_bubble Cu (sau in) sudoarea fruntzii = depunand eforturi extrem de mari. NODEX
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.