SUCITÓR sucitoare s. n. 1. Sul neted de lemn cu care se intinde shi se subtziaza foaia de aluat pentru placinta taitzei etc.; vergea. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la fierastrau la razboiul de tzesut etc. care prin invartire slabeshte sau strange o legatura. Suci + suf. tor.

sucitor ~oare [At: MANCARILE 103/4 / V: (reg) sic~ sac~ ciuc~ / Pl: ~i ~oare / E: suci³ + tor] 1 sn (reg) sf Batz (gros) de lemn neted cu care se intindea foaia de aluat pentru placinte taitzei etc. sau care se intrebuintza la mestecat batut etc. Si: facaletz (2) vergea (rar) sul (10) (pop) mestecau¹ (reg) melesteu placintor sucaleatza. 2 sn (Reg) Bucata de lemn in forma de sul cu care se calca rufele Vz: mangalau. 3 sn Dispozitiv de lemn sau de metal la ferastrau la razboiul de tzesut etc. care prin invartire slabeshte sau strange o legatura Si: cordar (3) incordator intinzator intorcator. 4 sm (Mun; Olt) Bucata de lemn cu care se rasuceshte funia sau lantzul trecut peste o sarcina (de fan de lemn etc.) spre a o strange Si: (reg) ceatlau (23). 5 sfn (Mrm; Olt) Dispozitiv care prin invartire regleaza cantitatea de grauntze care trebuie sa curga in gaura pietrei de moara Si: (reg) grauntzar napustitor. 6 smn (Buc; Dob) Fiecare dintre bucatzile de lemn fixate la capete in tarcoalele prasnelului de la moara Si: (pop) shishtor. 7 sm (Reg) Fiecare dintre penele de lemn dreptunghiulare infipte in obada rotzii cu ajutorul careia se pune in mishcare prasnelul morii Si: masea. 8 sf (Mol) Unealta de tors nedefinita mai indeaproape. 9 sf (Inv) Manivela. 10 sf (Reg) Serpentina (la cazanul de fiert rachiu). 11 sf (Orn; Ban) Capantortura (Jynx torquilla). 12 sf (Orn; Ban) Pitzigoi (Parus major). 13 sf (Orn; Ban) Pitulice (Sylvia atricapilla). 14 sf (Orn; reg) Privighetoarecenushie V privighetoare (Sylvia cinerea).

SUCITÓR sucitoare s. n. 1. Sul neted de lemn cu care se intinde shi se subtziaza foaia de aluat pentru placinta taitzei etc.; vergea. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferastrau la razboiul de tzesut etc. care prin invartire slabeshte sau strange o legatura. Suci + suf. tor.

SUCITÓR sucitoare s. n. 1. (Mold. Transilv.) Sul neted de lemn cu care se intinde shi se subtziaza foaia de aluat pentru placinte taitzei etc.; vergea. Aducen casa covatzica cu faina sita sucitorul. SEVASTOS N. 337. Se ia aluatul se taie bucatzele se face botzuri rotunde shi apoi se latzesc cu sucitorul. SHEZ. VII 33. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la unele instrumente (ferastrau razboi de tzesut etc.) care fiind invirtit slabeshte sau stringe o legatura. Lemnushul [de la ferastrau] se mai cheama shi... sucitor. PAMFILE I. C. 121.

SUCITÓR ~oáre n. 1) Unealta de bucatarie sub forma de batz neted folosita la intinderea shi la subtzierea foii de aluat. 2) (la ferastraul cu rama) Dispozitiv care prin sucire slabeshte sau intinde panza de taiat; cordar. /a (se) suci + suf. ~tor

sucitór n. pl. oáre (d. sucesc). Un batz ratund care se rostogoleshte pe un bot de coca k saĭ dea forma uneĭ foĭ.

sacitor sm vz sucitor

sicitor sn vz sucitor

sucitór (reg.) s. n. pl. sucitoáre

sucitór s. n. pl. sucitoáre

SUCITÓR s. facaletz vergea (rar) sul (pop.) mestecau (reg.) melesteu (Maram. shi Transilv.) placintor. (~ pentru intinderea aluatului.)

SUCITÓR s. v. cordar intinzator manivela struna.

SUCITOR s. facaletz vergea (rar) sul (pop.) mestecau (reg.) melesteu (Maram. shi Transilv.) placintor. (~ pentru intinderea aluatului.)

sucitor s. v. CORDAR. INTINZATOR. MANIVELA. STRUNA.

sucitór sucitoare s.n. (reg.) Sul neted de lemn cu care se intinde shi se subtziaza foaia de aluat; razvalca: „Deai noua sucitoare / Noua tocanoaua” (Papahagi 1925: 297). Din suci (< sl. sukati) + suf. tor (Scriban DEX MDA).

sucitór sucitoare s.n. Sul neted de lemn cu care se intinde shi se subtziaza foaia de aluat; razvalca: „Deai noua sucitoare / Noua tocanoaua” (Papahagi 1925: 297). Din suci (< sl. sukati).