STÚDIU studii s. n. 1. Actziunea de a studia (1); munca intelectuala sustzinuta depusa in vederea insushirii de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu; cercetare a unei probleme a unui fenomen etc. ♦ Spec. insushire de cunoshtintze shtiintzifice; invatzatura. ◊ Exp. Ashi face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de invatzamant. ♦ (Teatru; in exp.) A pune o piesa in studiu = a incepe repetitziile la o piesa. 2. Materie de invatzamant. 3. Lucrare opera shtiintzifica. 4. (In artele plastice) Schitza partziala sau preliminara cu ajutorul careia pictorul sculptorul etc. compune shi executa o opera definitiva. ♦ Compozitzie muzicala cu caracter de virtuozitate destinata mai ales imbunatatzirii tehnicii instrumentale. Din lat. studium it. studio.

studiu sn [At: GENILIE G. 5/15 / V: (inv) ~ie shtudie / Pl: ~i / E: lat studium it stúdio] 1 Indreptare (totala) a atentziei asupra unui obiect al cunoashterii (obiect concret fiintza etc. sau stare insushire fenomen etc. ori concept forma de activitate umana etc. pentru ai descoperi shi ai cunoashte (pana in cele mai mici amanunte) structura interna cu elementele care o compun shi cu insushirile acestora pentru a intzelege mecanismul intim shi modul regulile legile etc. de functzionare a acestuia pentru ai putea evalua importantza utilitatea etc. Si: analizare (1) analiza (5) cautare (22) cercetare (2) investigare investigatzie observare observatzie privire scrutare studiere urmarire (liv) considerare (1) consideratzie (2) (rar) studiat¹ (inv) cercare (4) meditare raspicare socotire scrutin. 2 (De obicei cu determinari care precizeaza domeniul) Lucrare shtiintzifica ce porneshte rezulta dintrun studiu. 3 Depunere a unei activitatzi intelectuale atente intense (shi sistematice) pentru a dobandi a retzine etc. cunoshtintze teoretice shi practice specifice unor obiecte de invatzamant Si: citire (9) insushire invatzare invatzatura studiere (3) (ivp) pricopsire. 4 (Pex; lpl) Pregatire (intelectuala) dobandita de obicei intro institutzie de invatzamant (superior) Si: invatzatura shcoala. 5 (Rar; pgn) Cultura (11) Vz instructzie. 6 (Ie) A pune o piesa in ~ A incepe repetitziile la o piesa de teatru. 7 (Pex) Materie. 8 Compozitzie muzicala (cu caracter de virtuozitate) compusa mai ales pentru exercitzii. 9 (Spc) Exercitziu (vocal sau instrumental) facut in scopul dobandirii unor deprinderi ale perfectzionarii in executarea unei compozitzii. 10 Desen artistic executat rapid dupa un model care fixeaza primele observatzii directe ale pictorului sau ale sculptorului (shi care serveshte in realizarea operei definitive). 11 Prima forma executata de obicei in carbune in creion sau in penitza a conceptziei unui tablou a unei sculpturi a unui proiect de arhitectura etc. Si: schitza¹.

STÚDIU studii s. n. 1. Actziunea de a studia (1); munca intelectuala sustzinuta depusa in vederea insushirii de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu. ♦ Spec. Insushire de cunoshtintze shtiintzifice; invatzatura. ◊ Expr. Ashi face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de invatzamant; a urma cursurile unei shcoli institutzii de invatzamant. ♦ (Teatru; in expr.) A pune o piesa in studiu = a incepe repetitziile la o piesa. 2. Materie de invatzamant. 3. Lucrare opera shtiintzifica. 4. (In artele plastice) Schitza partziala sau preliminara cu ajutorul careia pictorul sculptorul etc. compune shi executa o opera definitiva. ♦ Compozitzie muzicala cu caracter de virtuozitate destinata mai ales unui scop pedagogic (de exercitziu). Din lat. studium it. studio.

STÚDIU studii s. n. 1. Actziunea de a studia; munca intelectuala depusa in vederea insushirii de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu; studiere. ◊ Expr. A pune o piesa de teatru in studiu = a incepe repetitziile unei piese in vederea reprezentarii pe scena. 2. (Mai ales la pl.) Insushire de cunoshtintze shtiintzifice; invatzatura. Dupa aceste putzine cuvinte schimba conversatziunea intrebinduma despre studiile ce facusem la Paris. GHICA S. A. 101. ♦ Materie de invatzamint. Fizica e un studiu care leaga teoria cu practica. 3. Lucrare opera shtiintzifica. Nu voi face nici un fel de studiu shi nici un fel de analiza a poeziei populare. SADOVEANU E. 11. Socotesc k dumneata despre aceste opere vrei sa faci un studiu critic de literatura. CARAGIALE O. VII 217. Prologul cu care incepe cartea intitulata («Ciocoii» este un studiu psihologic. GHICA S. A. 80. 4. Schitza partziala cu ajutorul careia pictorul sau sculptorul compun shi executa o opera definitiva. Cap de studiu. ♦ Compozitzie muzicala cu caracter de virtuozitate destinata de obicei unui scop pedagogic (de exercitziu). Studiile lui Rahmaninov. Varianta: (invechit) stúdie (NEGRUZZI S. II 140 RUSSO O. 64) s. f.

STÚDIU s.n. 1. Faptul de a studia; munca intelectuala care are k scop insushirea de cunoshtintze speciale aprofundate. ♦ Cercetare examinare amanuntzita shi aprofundata a unei probleme a unui fenomen etc. 2. Lucrare opera shtiintzifica. 3. Schitza unui desen a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucata muzicala compusa mai ales pentru exercitzii. 4. Materie de invatzamant. [Pron. diu pl. i. / < it. studio lat. studium cf. fr. étude].

STÚDIU s. n. 1. actziunea de a studia; munca intelectuala care are k scop insushirea de cunoshtintze speciale aprofundate. ◊ cercetare examinare amanuntzita shi aprofundata a unei probleme a unui fenomen etc.; studiere. ◊ insushire de cunoshtintze shtiintzifice invatzatura. 2. materie de invatzamant. 3. lucrare opera shtiintzifica. 4. schitza a unui desen a unei sculpturi proiectate. 5. compozitzie muzicala cu caracter de virtuozitate scrisa mai ales pentru exercitzii. (< lat. studium it. studio)

stúdiu s. n. in sint. s. (ciclu de) studii aprofundate (inv.) Masterat ◊ „Ministerul Invatzamantului a aprobat recent Metodologia de organizare shi desfashurare a dizertatziei pentru absolventzii ciclului al IIIlea de invatzamant (studii aprofundate).” R.l. 15 VI 95 p. 5; v. shi master

STÚDIU ~i n. 1) Activitate intelectuala depusa in vederea solutzionarii unor probleme shtiintzifice intrun anumit domeniu; cercetare shtiintzifica. ~ul artelor. 2) Lucrare shtiintzifica. 3) Proces de acumulare a cunoshtintzelor; invatzatura. 4) la pl. Ansamblu de cunoshtintze acumulate in acest proces; invatzatura. ~i speciale. ~i universitare. ◊ Ashi face ~ile a urma cursurile unei institutzii de invatzamant. 5) Materie de invatzamant. 6) Schitza preliminara executata de artishtii plastici in procesul de elaborare a unei opere de arta. 7) Compozitzie muzicala destinata mai ales pentru exercitzii. [Sil. diu] /<lat. studium. it. studio

studiu n. 1. lucrarea mintzii care cauta sa invetze sau sa aprofundeze un obiect; 2. orice lucrare preparatoare: a pune un proiect de lege la studiu; 3. model de desen: studiu dupa antica; 4. compozitziune de muzica pentru studiu; 5. diferite grade de invatzamant: shia terminat studiile.

*stúdiŭ n. (lat. studium fr. étude). Invatzatura instructziune ocupatiune cu shtiintza: a te deda studiuluĭ. Fig. Cercetare examinare observatiune analiza: a lua a pune un proĭect de lege in studiŭ. Bucata de pictura sau de muzica p. studiu: studiĭ de Rafael. Pl. A pleca la studiĭ a pleca la invatzatura (la o shcoala mai inalta in alt orash orĭ in alta tzara. A face studiĭ a studia: a face studiĭ de mecanica a face studiĭ relativ la o chestiune. A avea studiĭ a fi invatzat multa carte: tinar cu studiĭ.

studie sf vz studiu

STÚDIE s. f. v. studiu.

stúdiu [diu pron. dĭu] s. n. art. stúdiul; pl. stúdii art. stúdiile (dii)

stúdiu (tipuri de invatzamant materii lucrari de literatura shi arte) s. n. [diu pron. dĭu] art. stúdiul; pl. stúdii art. stúdiile (sil. dii)

studiu

studiu dii.

STÚDIU s. 1. v. invatzare. 2. (inv.) citanie. (~ al istoriei.) 3. v. invatzatura. 4. invatzatura shcoala. (A plecat la ~.) 5. (la pl.) v. invatzatura. 6. v. analiza. 7. v. cercetare. 8. (concr.) lucrare. (Un mic ~ asupra poeziei romaneshti.) 9. v. cercetare.

STUDIU s. 1. invatzare studiere. (~ materiei pentru examen.) 2. (inv.) citanie. (~ istoriei.) 3. invatzare invatzatura (inv.) deprindere. (Sa pus pe ~.) 4. invatzatura shcoala. (A plecat la ~.) 5. (la pl.) carte cultura cunoshtintze (pl.) instructzie invatzatura pregatire (inv. shi pop.) slova (inv. shi reg.) carturarie (reg.) scrisoare (inv.) minte pricopseala pricopsire. (Om cu ~.) 6. analizare analiza cercetare examen examinare investigare investigatzie studiere (pop.) cercare (inv.) raspicare (fig.) explorare. (Un ~ critic al problemelor.) 7. (concr.) cercetare. (A publicat un ~ temeinic.) 8. (concr.) lucrare. (Un mic ~ asupra poeziei romaneshti.) 9. analiza cercetare examinare observare observatzie scrutare studiere (pop.) iscodire (inv.) iscoada ispita ispitire. (~ atent al cuiva.)

studiu (< fr. étude) piesa instrumentala axata cel mai adesea pe una sau mai multe probleme de ordin tehnic: game* arpegii* cromatisme* pasaje in octave staccato* etc. Atunci cand nu urmareshte scopuri exclusiv didactice (k de ex. s. de C. Czerny) s. releva in mod egal substantza muzicala shi caracterul de virtuozitate abordand un contzinut de nivel artistic notabil. S. nu are structura fixa putanduse incadra in forme simple cum ar fi cea de lied* sau mai complexe: fuga* rondo* variatziuni (v. tema). S. celebre au compus: Schumann Chopin Listz Debussy Milhaud Bartók Messiaen.

ACADEMIA DE STUDII SOCIALPOLITICE institutzie cu un accentuat caracter politic creata in 1945 pentru pregatirea shi perfectzionarea activishtilor de partid de stat sh.a. SHia incetat activitatea in dec. 1989. Cunoscuta sub numele de Academia „SHtefan Gheorghiu”.

ASOCIATZIA INTERNATZIONALA DE STUDII SUDEST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.) organism shtiintzific neguvernamental creat din initziativa Romaniei in 1963 cu sediul la Bucureshti. Are k scop promovarea studiilor din sudestul european in domeniul shtiintzelor umanistice. Publica un buletin.

CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES revista de critica estetica istorie literara shi literatura comparata publicata de Editura Univers in limba franceza. Apare trimestrial la Bucureshti din 1973.

ashi relua studiile la facultate expr. (intl.) a incepe o noua perioada de detentzie.