STRÚGURE struguri s. m. Fructul vitzeidevie in forma de ciorchine; poama. ♦ Compus: struguriiursului = planta taratoare cu frunze persistente cu flori trandafirii sau albe grupate in forma de ciorchine la varful ramurilor shi cu fructul o baca mica roshie comestibila (Arctostaphylos uva ursi). [Var.: (pop.) strúgur s. m.] Et. nec.

strugure [At: CORESI TETR. 13 / V: strug (ivp) strugur / Pl: ~ri / E: ns cf shtrudhull] 1 sm Fructul vitzei de vie in forma de ciorchine Si: (ivr) poama. 2 sm (Prc) Boaba din acest ciorchine Si: (ivr) poama (inv) oua. 3 sm (Pex) Reprezentare plastica a strugurelui. 4 sm (Ivr; pan) Ciorchine (de fructe sau de flori). 5 av Indesat ingramadit unul langa altul. 6 sm (Reg; ic) ~acru ~sarat ~rinecoptzi ~riverzi ~ricruzi Agurida (1) (Ribes grossularia). 7 (Trs; mpl; shic ~ridegradina) Coacaza (1). 8 (Ban; lpl; shic ~rideaimari) Agrisha. 9 sm (Bot; ic) ~rii (sau reg ~rileursului) ori (reg) ~rulurshilor Mic arbust cu tulpina culcata cu frunzele persistente pieloase cu flori roshietice sau albe grupate in forma de ciorchine in varful ramurilor shi cu fructul o baca mica roshie lucioasa comestibila Si: (reg) afina camninca merishorulcainelui porumbeauaursului sarbezele(roshii) strugurel (Arctostaphyllos uvaursi). 10 sm (Ic) ~rinegri Arbust fara spini cu fructele in forma de boabe negre comestibile cu miros caracteristic care creshte prin paduri de munte sau cultivat Si: (reg) agrishnegru coacaz(negru) pomushoara(neagra) smordina smordinaneagra strugureinegri (Ribes nigrum). 11 sm (Ic) ~levulpii Planta erbacee cu tulpina ramificata shi cu florile dispuse in forma de spice Si: ochiullupului Vz ochi (Plantago indica). 12 sm (Reg; ic) ~rispinoshi (sau domneshti) ori ~rulursului Agrish. 13 sm (Reg; ic) ~rulcainelui sau (~rcainesc) Zarna (Solanum nigrum). 14 sm (Reg; ic) ~rullupului Dalac (4) (Vitis sylvestris). 15 sm (Reg; ic) ~ridemare Carmaz (2) (Phytolacca americana). 16 sm (Reg; lpl) Coacaz (Ribes rubrum). 17 sm (Reg; lpl) Agrish (1).

STRÚGURE struguri s. m. Fructul vitzei de vie in forma de ciorchine; poama. ♦ Compus: struguriiursului = planta taratoare cu frunze persistente cu flori trandafirii sau albe grupate in forma de ciorchine la varful ramurilor shi cu fructul o baca mica roshie comestibila (Arctostaphylos uva ursi). [Var.: (pop.) strúgur s. m.] Et. nec.

STRÚGURE struguri s. m. Fructul vitzei de vie (in forma de ciorchine); (Mold.) poama. Coardele retezate musteau mai departe singele dulce al strugurilor. DUMITRIU N. 250. Struguri de chihlimbar licareau shi se ascundeau iarashi. ANGHEL PR. 57. Vulpea cind najunge la struguri zice k sint acri se spune despre cel care neputind dobindi un lucru se preface k nul doreshte. ◊ (Glumetz) Mia dat ginsacul cea mai fina pana shiun strugure de boz. ANGHELIOSIF C. M. II 12. ◊ Fig. Clopotarii de asemenea naboisera la una din firidele turnului scotzind catre valea Nemtzishorului un strugure de capete. SADOVEANU F. J. 17. Varianta: strúgur (HODOSH P. P. 55 SEVASTOS N. 162 JARNÍKBIRSEANU D. 12) s. m.

STRÚGURE ~i m. 1) (mai ales la vitza de vie) Grup de fructe dezvoltate dintro inflorescentza; ciorchine. 2) la pl. Fructe ale vitzei de vie; poama. ◊ ~eleursului arbore sau arbust cu tulpina taratoare cu frunze alterne persistente cu flori albe sau roz dispuse in ciorchine shi cu fructe roshii mici comestibile. /Cuv. autoht.

strugure m. 1. rodul vitzei boabe verzigalbui roshiatice albastrui sau negre cu un gust dulce shi placut: struguri de Malaga; 2. Mold. ciorchina: struguri de fructe salbatice roshii AL. [Derivat din strug (macedorom. strugur ashchie adica ce cade din strug) shi prezentand acelash raport logic k fr. rape razuitoare shi ciorchina; seria sensurilor: ashchii din strug ciorchina de struguri shi strugure (numit vechiurom. aua shi in Mold. poama)].

strúgure shi (nord) strúgur m. (gep. thrûbilo strugurash care corespunde cu germ. träublein dim. d. traube poama strugure. P. thrstr cp. cu IsrailIstrail orĭ shrapnelshtrapnel. Cp. shi cu vgr. stróbilos lat. strobilus cucuruz de brad titirez. Cp. shi cu brusture cĭucure nasture vĭezure shi negura). Est. Poame orĭ florĭ ashezate k bobitzele vitzeĭ de vie orĭ k florile liliaculuĭ salcimuluĭ sh. a.: un strugure de poama (un ciorchine). Vest. Poama bobitze de vitza de vie ashezate asha cum le produce natura: un cosh de strugurĭ nishte strugurĭ negrĭ. Strugurele ursuluĭ un copacel ericaceŭ perpetuŭ verde care creshte pin bradet tufishurĭ shi stincĭ shi care face nishte drupe roshiĭ carnoase care aŭ cite cincĭ simburĭ shis bune de mincat (arctostáphylos uva ursi). Fructele luĭ se intrebuintzeaza k medicament astringent. In Bas. P. P. shi strug (gep. thrube) k fagure shi fag. V. corimb.

strug¹ sm vz strugure

strugur¹ sm vz strugure

STRÚGUR ~i m. v. STRUGURE. /Cuv. autoht.

1) strug m. V. strugure.

strúgure s. m. art. strúgurele; pl. strúguri

strúgure s. m. art. strúgurele; pl. strúguri

strugure

strugure.

STRÚGURE s. (BOT.) 1. ciorchine (prin Ban.) scalan. (A mancat un ~ cam acrishor.) 2. (Mold. shi Bucov.) poama (inv.) aua. (Vin din ~.) 3. struguriiursului (Arctostaphylos uvaursi) = (reg.) sarbezele (pl.); strugurinegri (Ribes nigrum) = (reg.) smorodin coacaz negru.

STRUGURE s. (BOT.) 1. ciorchine (prin Ban.) scalan. (A mincat un ~ cam acrishor.) 2. (Mold. shi Bucov.) poama (inv.) aua. (Vin din ~.) 3. struguriiursului (Arctostaphylos uvaursi) = (reg.) sarbezele (pl.); strugurinegri (Ribes nigrum) = (reg.) smorodin coacaz negru.

strúgure (ri) s. m. 1. Ciorchine. 2. Fructul vitzei de vie. Var. strugar Basar. strug. Origine incerta. Pare cuvint identic cu strug „rashpel” cf. strung strunji; evolutzia semantica de la struji la strugure ar fi intrun astfel de caz k cea a sp. raspar la raspa „ciorchine” (Cihac II 376) cf. fr. grapper „a prinde” shi grappe „inflorescentza” sp. gancho shi gancha. Din pl. struguri sar fi format sing. analogic actual. Probabilitatea unei der. din lat. *trugus de la gr. τρύγος τρυγή „fruct; folos” (Tiktin) pare destul de redusa. Celelalte explicatzii nu par mai bune. Din lat. surcŭlus (Cretzu 371) nu se explica fonetic shi semantic. De la un lat. *stribŭlus sau strubŭlus de la o radacina *streb „(ra)sucit” (Densusianu GS V 174) pare indoielnica. Din lat. *uvŭla (Pushcariu Dacor. VI 13; REW 9105) nu pare posibila fonetic. De la gepidicul *thrubilo sau *struwilo care ar corespunde germ. Träublein (Diculescu ZRPh. XLI 424; Diculescu 178; Gamillscheg Rom. Germ. 266) este inacceptabila fonetic shi istoric. Originea lat. a cuvintului fusese propusa de Pushcariu Dacor. VI 310 shi de Rosetti II 82. Der. strugurash s. m. (rushulitza Hieracium aurantiacum; coacaza); strugurel s. m. (planta Saxifraga adscendens; coacaza). Cf. struji strung.

Ribes nigrum L. « Coacaz negru Struguri negri ». Specie care infloreshte primavara. Flori albeverzui in interior roshietice paroase hermafrodite bracteele subulate mai scurte decit pedunculele (caliciul campanulat cu 5 sepale galbui corola cu 5 petale mici (albicioase sau roshii 5 stamine) in raceme la subsuoara frunzelor pendente. Fructe bace comestibile. Frunze (apar o data cu florile) ascutzite 35 lobate cordiforme dintzate rar paroase petziolate. Arbust nespinos 12 m inaltzime tulpini erecte negricioase. Rezista la ger shi inghetzuri exigent fatza de umiditate.