SINE pron. refl. (Forma accentuata de acuz. pers. 3 pentru toate genurile shi numerele; uneori intarit prin „insushi”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau inv. „pre” avand functzie de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede. 2. (Precedat de prepozitzii are functzie de atribut de complement indirect sau de complement circumstantzial) Pastreaza totul pentru sine insashi. ◊ Expr. De la sine = fara ajutorul sau interventzia cuiva prin propriile fortze; din proprie initziativa. (Substantivat) In sinea mea (sau a ta etc.) = in propria conshtiintza in gand. Lat. se (dupa mine tine).

sine prf vz se¹

SÍNE pron. refl. (Forma accentuata de acuz. pers. 3 pentru toate genurile shi numerele; uneori intarit prin „insushi”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau inv. „pre” avand functzie de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede. 2. (Precedat de prepozitzii are functzie de atribut de complement indirect sau de complement circumstantzial) Pastreaza totul pentru sine insashi. ◊ Expr. De la sine = fara ajutorul sau interventzia cuiva prin propriile fortze; din proprie initziativa. (Substantivat) In sinea mea (sau a ta etc.) = in propria conshtiintza in gand. Lat. se (dupa mine tine).

SÍNE pron. refl. (Forma accentuata de acuz. pers. 3 pentru toate genurile shi numerele; uneori intarit prin «insushi») 1. (Precedat de prep. «pe» sau invechit «pre» avind functziune de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede cit i de frumushel. CREANGA P. 244. Incepu a se intreba pre sine ce ginganie bipeda este el pe lume. NEGRUZZI S. I 202. 2. (Precedat de prepozitzii are functziune de atribut complement indirect sau circumstantzial) In fond nu avea sentimente de dragoste decit pentru sine insashi. REBREANU R.I 186. Sa uitat lung pe foaia lui inainte de a o iscali a zimbit multzumit de sine apoi a iscalit. CARAGIALE O. II 244. Lanceput pe cind fiintza nu era nici nefiintza... Cind patruns de sine insushi odihnea cel nepatruns. EMINESCU O. I 132. Te stringen bratze la sine De ride iniman tine! JARNÍKBIRSEANU D. 13. ◊ Expr. De la sine = fara ajutorul nimanui neindemnat de nimeni prin propriile fortze. Ashi reveni in sine v. reveni. ◊ (Invechit shi arhaizant compus cu forma neaccentuata a pron. refl. «shi» mai rar cu formele neaccentuate ale pron. pers. «mi» «tzi» etc.) Doamna Ecaterina Balushescu aceea care nu pot eu so sufar aceea care nu se uita niciodata la mine care priveshte parca in sineshi parca se coboara in sufletui maretz infashurat intro mindrie de gheatza. SADOVEANU O. V 685. Daca cumva vrei sa dormi shi nutzi vine de sineshi somnul apoi pune capul pe perna shi asculta. ODOBESCU S. III 44. Noi de sinene sa facem o despartzire. GHICA A. 156.

sine pr. servind de complinire: 1. el insush: se gandi in sine; 2. fiintza fire: ashi veni in sine. [Lat. SE (cu acelash sufix intensiv k la mine tine)].

síne ac. accentuat al luĭ el (din maĭ vechiu sene din se sa k *me ma mine. V. mine). Vechĭ. Azĭ rar. Pe el pe ĭa pe eĭ pe ele: Ride dracu de porumbe negre shi pe sine nu se vede (Prov.). Dushmaniĭ s’aŭ lovit pe sine. In sine in el in ĭa in eĭ in ele: ishĭ zise ishĭ zisera in sine (cugeta cugetara). In parte considerat independent: ideĭa in sine. La sine catre el: trase la sine mincarea. De sine statator independent. Ashĭ veni in sine ashĭ veni in fire (el eĭ). De la sine din indemnu luĭ saŭ al lor fara sila nimanuĭ: bou boiĭ intra in staul de la sine. Ashĭ ĭeshi din sine a fi fara sine ashĭ ĭeshi din fire a fi afara din fire (de furie de frica). Ashĭ veni in sine ashĭ veni in fire in simtzirĭ. In sinea luĭ in sinele luĭ shi chear in sinea mea in sinele meŭ locutziunĭ pline de raŭ gust ale carturarilor vechĭ shi noĭ ild. in gindu luĭ in gindu meŭ saŭ in sine in mine: el ishĭ zise in sine eu imĭ ziseĭ in mine.

SE pron. refl. 1. (Arata k persoana care face lucrarea este shi aceea care o sufera) Se ascunde sub pod. 2. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive eventive) Se imbolnavi de ochi. 3. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive reciproce) Se ghiontesc. 4. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive dinamice) Sa luptat cu zmeul. 5. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive pasive shi impersonale) Sa se dea dispozitzii. Lat. se.

SÍE pron. refl. (Forma accentuata de dat. pers. 3 pentru toate genurile; inv.) Sieshi. Lat. sibi.

SÍESHI pron. refl. (Forma accentuata de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Lui insushi ei insashi. [Pr.: sieshi] Sie + shi.

SHIE pron. refl. v. sie.

se² c vz sa

se¹ [At: PSALT. HUR. 54^r/8 / V: sine (D: sie sieshi ivr shie shieshi / Ac: (ivr) sinemi sinetzi sinene sineva sinele sineshi (inv) sanesh / D: ishi / A: (ivp) sa / E: ml se] 1 prf Inlocuieshte numele persoanei sau persoanelor despre care se vorbeshte shi care sunt obiectul asupra caruia se exercita direct sau indirect actziunea verbului al caror subiect sunt. Se fereshte de mine. 2 prf (If sine) Inlocuieshte numele persoanei sau persoanelor despre care se vorbeshte shi care sunt reciproc obiectul asupra caruia se exercita direct sau indirect actziunea verbului al carui subiect sunt Se bat k chiorii. 3 prf (If accentuata sine la p. 3 inv. shi la p. 2 4 5 6). Inlocuieshte numele persoanei sau persoanelor aspra carora se exercita direct sau indirect actziunea verbului subliniind perticiparea singulara a subiectului la actziune izolat de alte subiecte posibile Se cunoashte pe sine <se intrece pe sine insushi. 4 prf (If neaccentuate ishi shi shi sh) Inlocuieshte numele persoanelor in folosul carora se actzioneaza accentuand implicarea lor in actziune Chemandul sashi aleaga o carte... 5 aps (If neaccentuate ishi shi inv sh if accentuata shie; indica posesiunea) Care este al persoanei despre care se vorbeshte. 6 aps (If neaccentuate ishi shi inv sh if accentuata shie; d. o parte a corpului indica apartenentza) Care apartzine persoanei despre care se vorbeshte. 7 aps (If neaccentuate ishi shi inv sh if accentuata shie; indica dependentza) Care se afla intro anumita legatura (de rudenie) cu persoana despre care se vorbeshte. 8 aps (If neaccentuate ishi shi inv sh if accentuata shie; cu valoare subiectiva) Care este spus indeplinit savarshit etc. de persoana despre care se vorbeshte. 9 ppr (Ivp; if accentuata sine; precedat de diverse prepozitzii; p. 3 inv p. 2 4 5 6) Inlocuieshte numele persoanei care savarsheshte actziunea asupra caruia se rasfrange actziunea etc. Lua cu sine shi pe fiul cel mic. Furara tot de pe langa sine. 10 ppr (Reg; ilav) De sine Morocanos Om de sine. 1112 ppr (Iljv) De (la sau inv din dintre) sine (sau inv sineshi sinele) sau inv singur de (sau de la din dintru) sine (sau insushi) sau de sine singur (ori insushi) (Care este facut) din initziativa proprie. 1314 ppr (Ial) (Care este realizat) cu (sau prin( mijloace resurse proprii. 1516 ppr (Ial) (Care actzioneaza) independent (de cineva sau ceva). 1718 ppr (Irg; iljv) Fara sine ((In mod) neechilibrat. 1920 ppr (Irg; ial) (K) nebun. 2122 ppr (Iljv) De sine statator (Care poate exista sau se poate mentzine) prin puterile sale prin insushirile care il caracterizeaza nedepinzand de nimeni sau de nimic. 2324 ppr (Iljv) In sine (sau inv pentru sine de sineshi) (Care exista) prin (sau in) ceea ce are esentzial sau specific. 2526 ppr (Ial) (Care exista) in (sau prin) el insushi. 27 ppr (Inv; ila) In sine Neamestecat. 28 ppr (Ie) A fi (sau a se intzelege a vorbi etc.) de la sine (intzeles) sau (inv) de la sine (sau de sineshi) se intzelege A se subintzelege. 29 ppr (Iae) A fi evident. 30 sm (If sine inv sineshi; de obicei art) Ceea ce fiecare (in mod potentzial sau real conshtientizat ori nu) este pentru el insushi. Si: eul. 31 sm (Pex; iaf) Entitate materiala shi spirituala. 32 sm (Ilav) In (sau inv intru) sine (sau sinemi sinetzi sineshi etc) sau in sinea mea (sau ta lui etc.) In gandul cuiva (fara a fi exteriorizat). 33 sm (Inv; ie) Ashi veni in sine Ashi reveni (dintro stare proasta anormala etc.). 34 sm (Ivr; ie) Ashi ieshi din ~ A nu se mai comporta normal. 35 sm (Ivr; ie) A se afla aflara din sineshi A fi bolnav psihic. 36 sm (Inv; precedat de diverse pp) Propria persoana. 37 sm (Inv; precedat de diverse pp) Suprafatza. 38 sn (Inv; pex; precedat de diverse pp) Interior. 39 pnh (P. 3) Cineva Se cere sa incetatzi. 40 prf (Indica diateza reflexiva; scoate in evidentza subiectul) Inlocuieshte numele unei persoane sau ale unor persoane care k subiecte au o anumita stare devenire sau participa intens au un interes special etc. Se bucura de cadou. 41 prf (P 3 6) Arata k actziunea are loc fara a sugera cine o savarsheshte Ce tzi se va intampla?. 42 prf (P. 3 6) Inlocuieshte numele persoanei sau ale persoanelo asupra carora se rasfringe actziunea savarshita de altcineva Se aud zgomotele strazii. corectata

sineshi prf vz se¹

SE pron. refl. 1. (Arata k persoana care face lucrarea este shi aceea care o sufera) Se ascunde sub pod. 2. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive eventive) Se imbolnavi de ochi. 3. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive reciproce) Se ghiontesc. 4. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive dinamice) Sa luptat cu zmeul. 5. (Intra in alcatuirea verbelor reflexive pasive shi impersonale) Sa se dea dispozitzii. Din lat. se.

SÍE pron. refl. (Forma accentuata de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Lui insushi ei insashi. Lat. sibi.

SÍESHI pron. refl. (Forma accentuata de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Lui insushi ei insashi. [Pr.: síeshi] Sie + [i]shi.

SE pron. refl. (Forma neaccentuata de acuz. pers. 3 pentru toate genurile shi numerele) 1. Arata k persoana care face lucrarea este aceea care o shi sufera. Se facu un lup shi se ascunse sub pod. ISPIRESCU L. 13. Cei tari se ingradira Cuaverea shi marirea in cercul lor de legi. EMINESCU O. I 56. ◊ (Intra in alcatuirea verbelor reflexive eventive) Abia trecura patru luni... shi el se bolnavi de ochi. NEGRUZZI S. I 54. ◊ (Intra in alcatuirea verbelor reflexive reciproce) Pititzi shoptesc in umbra; Se ghiontesc rid penfundate. IOSIF V. 46. (Una dintre persoanele angajate in actziune are rol de subiect iar cealalta rol de complement introdus prin prep. «cu») Ii spune toata intimplarea dupa cum se intzelesese cu baba. CREANGA P. 177. 2. Intra in alcatuirea verbelor reflexive dinamice. Din zari un tinar calator Sosind peacolo sa rugat Sa bea din cana lor. COSHBUC P. I 281. 3. Intra in alcatuirea verbelor reflexive pasive shi impersonale. Se vede k a avut vro cearta cu sorasa. ISPIRESCU L. 5. Va suferi sa se calce astfel juramintele? NEGRUZZI S. I 51. Cind se nascu copilul ce sashtepta sa vie. ALEXANDRESCU M. 4.

SÍESHI pron. refl. (Forma accentuata de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Ce spune marele poet despre batrinul sau prietin se potriveshte shi sieshi. SADOVEANU E. 57.

SHÍE pron. refl. (Forma accentuata de dat. pers. 3 pentru toate genurile) SHi fiindushi shie draga cum nui este nimen lume. EMINESCU O. I 80. Forme gramaticale: (neaccentuate) shi shi shi shi ishi.

SE pron. refl. (síne síe síeshi ishi shi) 1) (indica persoana care indeplineshte shi sufera actziunea) Se spala pe fatza. ◊ De la sine fara participarea cuiva. In sinea mea (ta sa etc.) in conshtiintza mea (ta sa etc.). 2) (indica valoarea impersonala sau personalgeneralizatoare a actziunii) Se lumineaza. Se zice. /<lat. se

se pr. 1. reflexiv: se lauda; 2. impersonal: se zice. [Lat. SE].

íshĭ V. shi (pron.)

sie V. shie.

+sine² s. n. (un sine pesimist)

+sine (de ~) loc. adj. loc. adv. (manastire ~ a locui ~)

síne pr. ac. acc. neacc. se se (seaduce) se (ducanduse) s (sa dus) s (dususa)

síne pr. ac. acc. neacc. se se (seaduce) se (ducanduse) s (sa dus) s (dususa)

ishi v. síe

s¹ s pr. v. síne

se se se v. síne

síe / síeshi pr. d. acc. neacc. ishi shi (shi la cumparat) shi (shia cumparat cartea) shi (cumparandushi) shi (cumparandushio) pr. d. acc.

síeshi v. síe

shi² shi shi shi v. síeshi

síeshi pr. d. acc. neacc. ishi shi shi shi shi

ishi pron. dat. (ishi face dar: nushi face nu shia facut).

sieshi.

síne pron. El insushi. Lat. se modelat k mine tine pentru a evita prezentza unui cuvint monosilabic in pozitzie tonica cf. lat. sese sp. consigo. Se foloseshte k mine (pron. pers. de persoana aIIIa la cazurile prepozitzionale; inv. acuzativ fara prep.); dar a ajuns sa insemne „cuget launtric” sens cu care se foloseshte k s.: in sinea lui < in sine „inlauntrul sau” in sinea mea „pentru mine” etc.; shi de asemeni cu posesivul enclitic in sinemi in sinetzi in sineshi. In sec. XIX sa folosit pentru a traduce pref. auto; sineiubire (egoism); sinestatator (autonom) etc. Dintre aceste formatzii sau pastrat in limba numai sinucidere shi sinucigash.

se pron. refl. Arata k persoana care indeplineshte o actziune este shi aceea care o sufera. Var. Munt. sa. Mr. se. Lat. se (REW 7761) conservat in toate limbile romanice. K shi in sp. are shi valoare de pron. nehotarit: se spune = fr. on dit; shade cum se shade = „shade k toata lumea”.

COMPOS SUI (lat.) stapan pe sine A ramane in toate imprejurarile compos sui.

CRESCENTEM SEQUITUR CURA PECUNIAM (lat.) creshterea avutziei aduce dupa sine grija Horatziu „Ode” III 16 17.

LICET IPSA VITIUM SIT AMBITIO FREQUENTER TAMEN CAUSA VIRTUTEM EST (lat.) chiar daca ambitzia este in sine un viciu deseori ea este un stimulent pentru virtutzi Quintilian „De institutione oratoria” 1 2 22.

RES IPSA LOQUITUR (lat.) lucrul vorbeshte de la sine E limpede e de la sine intzeles.