SINE pron. refl. (Forma accentuata de acuz. pers. 3 pentru toate genurile shi numerele; uneori intarit prin „insushi”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau inv. „pre” avand functzie de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede. 2. (Precedat de prepozitzii are functzie de atribut de complement indirect sau de complement circumstantzial) Pastreaza totul pentru sine insashi. ◊ Expr. De la sine = fara ajutorul sau interventzia cuiva prin propriile fortze; din proprie initziativa. (Substantivat) In sinea mea (sau a ta etc.) = in propria conshtiintza in gand. Lat. se (dupa mine tine).