SCANCI scancesc vb. IV. Intranz. shi refl. A plange inabushit slab shi intretaiat. ♦ Intranz. (Despre animale) A se vaita a geme; (despre caini) a scheuna. Din sl. skyčati.

scanci [At: DOSOFTEI PS. 253/13 / V: (reg) scain~ schin~ schingi scin~ / Pzi: ~ncesc / E: fo] 1 vi (D. caini mai ales d. puii acestora shi rar d. alte animale) A emite sunete caracteristice de obicei scurte shi repetate (de durere de foame de bucurie etc.) Vz a schelalai (1) a scheuna (1). 23 vir (D. oameni mai ales despre copii) A plange inabushit shi intretaiat Si: (reg) a schercani a schindani a se schinciui a schindisi² (nob) a schishmi. 4 vi (Fig; rar; prt) Ashi manifesta regretul dupa... 56 vir (D. oameni; de obicei prt) A scoate sunete tanguitoare plangaretze Si: a se vaita. 78 vir (D. oameni) A emite sunete nearticulate scurte sacadate inainte sau dupa plans ori insotzind o senzatzie de durere un efort fizic etc. Si: a icni. 910 vir A vorbi cu glas scazut intretaiat abia perceptibil (shi plangator).

SCANCÍ scancesc vb. IV. Intranz. shi refl. A plange inabushit slab shi intretaiat. ♦ intranz. (Despre animale) A se vaita a geme; (despre caini) a scheuna. Din sl. skyčati.

A SCANCÍ ~ésc intranz. 1) (mai ales despre copii) A plange prefacut fara lacrimi cu glas inabushit. 2) (despre caini) A scoate repetat sunete ascutzite shi jalnice; a scheuna. 3) (despre unele animale) A geme tanguitor. /<sl. skytzati

scancì v. 1. a latra (vorbind de catzei); 2. fam. a plange innabushit (vorbind de copii): baiatul incepu sa scanceasca de foame ISP. [Slav. SKYČATI a latra].

scainci v vz scanci

schinci¹ vi [At: POLIZU / Pzi: ~ncesc / E: ns cf scanci] (Ivr) A shchiopata.

schinci² v vz scanci

schingi² v vz scanci

scinci v vz scanci

SCINCÍ scincesc vb. IV. Intranz. shi refl. A plinge cu glas slab intrerupt intretaiat. Scincea in intuneric pe un capat de rogojina. SADOVEANU M. C. 9. Copilashul cel mai mic se ridica scincind shi frecindushi ochii. REBREANU R. II 166. Cei mai mari acum din sfada Stau pencaierate pushi; Cei mai mici de foameadushi Se scincesc shi pling gramada Pe la ushi. COSHBUC P. I 224. Tresari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat k un copil ce sa speriat prin somn. VLAHUTZA N. 39. ◊ Fig. Operele acestor lipsitzi de talent k shi ale acelora care scincesc shi pling fiindca asha e moda apartzin coshului redactziilor. GHEREA ST. CR. III 176. ♦ (Despre animale mai ales despre ciini) A se vaita a geme. Aceste lighioane fugeau ghemuinduse shi scincind k sub spaima unui bici de foc. GALACTION O. I 49. La picioare prepelicarul se incolaci mai apropiat scincind prin vis. C. PETRESCU S. 24. ◊ Fig. Abia dupa ce trenul a frinat scincind jalnic din nenumaratelei articulatzii inghetzate usha biroului «Mishcare» sa dat in laturi. GALAN Z. R. 126.

schincanésc schincésc V. scincesc.

scincésc v. intr. (vsl. skončati de unde shi cr. dial. skunčati a.i.; vsl. skyčati a latra; bg. skimtĭy skimčĭv scheun). Iron. Pling maĭ incet shi mult vorbind de copiĭ: aceshtĭ copiĭ scincesc toata ziŭa. Pling in general: haĭde shi nu maĭ scinci! SHi schincanesc schercanesc (Bz.) shi schincesc.

scancí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scancésc imperf. 3 sg. scanceá; conj. prez. 3 sa scanceásca

scancí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scancésc imperf. 3 sg. scanceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. scanceásca

scinci (conj. scinceasca)

scancesc ceam 1 imp.

SCANCÍ vb. 1. (inv. shi reg.) a (se) scrivi (prin Munt.) a schercani (prin Olt. shi Munt.) a (se) scarciumi (peior.) a (se) smiorcai (reg. peior.) a (se) smarci a (se) smarcai (glumetz) a oracai. (Un sugar care ~.) 2. v. smiorcai.

SCINCI vb. 1. (inv. shi reg.) a (se) scrivi (prin Munt.) a schercani (prin Olt. shi Munt.) a (se) scirciumi (peior.) a (se) smiorcai (reg. peior.) a (se) smirci a (se) smircii (glumetz) a oracai. (Un sugar care ~.) 2. a se lamenta a se sclifosi a se smiorcai. (Nu mai ~ atita!)

scincí (césc ít) vb. 1. A se smiorcai a geme a se tingui. 2. A latra. Var. schinci inv. scincez. Trans. ocinci Munt. schincani. Creatzie expresiva. Der. din sl. skučati „a latra” (Cihac II 329; SHeineanu Chien 239; Tiktin) cf. pol. skuczác „a geme” este dificila semantic shi nu pare posibila in ce priveshte fonetismul. Der. scincet s. n. (geamat; tinguit); scinceala s. f. (scincet).

schincí schincésc vb. IV (inv.) a shchiopata.