SARUTÁ sarút vb. I. Tranz. shi refl. recipr. A (se) atinge cu buzele in semn de respect de prietenie de umilintza sau k o manifestare erotica; a (se) pupa. ◊ Expr. (Tranz.) Sarut mana formula de salut sau de multzumire adresata unei femei sau unei persoane mai in varsta. (inv.) Sarut dreapta formula de salut adresata preotzilor domnitorilor boierilor mai rar unei femei. Lat. salutare.

saruta [At: COD. VOR. 30/6 / V: (inv) ~riu~ ~rota / Pzi: sarut / E: ml salutare] 1 vt A saluta (1). 2 vt A intampina (cu bucurie cu simpatie cu entuziasm cu satisfactzie) Si: a saluta (3). 3 vt (Ivr) A imbratzisha (o cariera o activitate etc.). 45 vtrr (C. i. oameni sau partzi ale corpului lor) A atinge cu buzele pentru ashi manifesta afectziunea respectul umilintza recunoshtintza etc. fatza de cineva Si: (pfm) a pupa (reg) a tzuca. 6 vt (Ie) ~ mana (sau mainile manushitza etc.) Formula de salut (la intalnire ori la despartzire) sau de multzumire adresata femeilor persoanelor (mai) in varsta sau in trecut stapanilor. 7 vt (Ie) Sarutam dreapta Formula de salut (la intalnire ori la despartzire) sau de multzumire adresata (in trecut) preotzilor domnitorilor boierilor stapanilor. 8 vt (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) cununiile A asista la cununia cuiva a ajunge sa vada pe cineva casatorit.

SARUTÁ sarút vb. I. Tranz. shi refl. recipr. A (se) atinge cu buzele in semn de respect de prietenie de umilintza sau k o manifestare erotica; a (se) pupa. ◊ Expr. (Tranz.) Sarut mana formula de salut sau de multzumire adresata unei femei sau unei persoane mai in varsta. (Inv.) Sarut dreapta formula de salut adresata preotzilor domnitorilor boierilor mai rar unei femei. Lat. salutare.

SARUTÁ sarút vb. I. Tranz. A atinge un lucru sau o fiintza cu buzele in semn de afectziune sau k o manifestare erotica; a pupa. SHi apucindui capul intre mini o sarutai k pe un copil in parul ei negru shi bogat. HOGASH M. N. 26. La plecare mama Ilinca la sarutat mai cu rupere de inima shi a plins mai cu foc. VLAHUTZA O. A. I 95. Moshneagul vazind aceste mari bogatzii nu shtia ce sa faca de bucurie sarutind mereu cucoshul shi dezmierdindul. CREANGA P. 69. Astanoapte am visat Bade k team sarutat. JARNÍKBIRSEANU D. 225. ◊ (Poetic) Gingasha fata... Numai de soare fu sarutata. ALECSANDRI P. I 20. ◊ Fig. Papura se indoia asha de tare incit saruta apa cu virfurile ei simtzitoare. CAZABAN V. 32. Cine nare ochi negri saruta shi albashtri (= daca nu potzi avea ceea ce doreshti te multzumeshti cu ce ai). ◊ Refl. reciproc. Tremurind ei se saruta... Eashi acopere cu mina fatza rosha de sfiala Ochin lacrimi shii ascunde intrun par k de peteala. EMINESCU O. I 82. Spunemi mindraadevarat: De cind badiu tea lasat Tu cu citzi teai sarutat? JARNÍKBIRSEANU D. 403. ◊ Intranz. Sancaltza frumushel SHi saruta subtzirel JARNÍKBIRSEANU D. 384. ♦ A atinge cu buzele mina cuiva un obiect de cult (sau considerat k atare) schitzind sarutul in semn de respect adoratzie umilintza. Ajuns in tzara eu te rog Fami cel din urma bine: Pamintul tzarii sal sarutzi SHi pentru mine! COSHBUC P. I 79. Apoi sarutind mina tatalui sau se despartzira. ISPIRESCU L. 19. Ii da paloshul sal sarute k semn de pecetluirea juramintului. CREANGA P. 207. ◊ Fig. [TZara mea] Dunarea batrina... itzi saruta poala shi itzi aduce avutzii din tzinuturile de unde soarele rasare shi de unde soarele apune. RUSSO O. 22. ◊ Expr. Sarut mina = formula de salut adresata de obicei unei femei (mai in virsta). Mam inchinat cu sarut mina cucoana Zamfiritza. ALECSANDRI T. I 33. Sarut dreapta = formula servila de salut adresata in trecut preotzilor domnitorilor boierilor mai rar unei femei. Boier Stoiceo sarutamutzi dreapta asha te indeamna... boierul Rovin... satzi ridici in sirg nevasta shi copiii shi... sa fugi spre muntzi. GALACTION O. I 52.

A SARUTÁ sarút tranz. A atinge (ushor) cu buzele (in semn de dragoste de respect de afectziune sau de umilintza). ◊ Cine nu are ochi negri saruta shi albashtri se spune despre cel care neavand ceea ce doreshte se multzumeshte cu ceea ce are. Sarut mana! formula de salut adresata unei femei sau unei persoane mai in varsta. /<lat. salutare

A SE SARUTÁ ma sarút intranz. A face (concomitent) schimb de saruturi (cu cineva). /<lat. salutare

sarutà v. a pune buzele pe un obiect venerat (cruce icoana) pe fatza sau pe mainile cuiva. [Lat. SALUTARE].

sariuta v vz saruta

sarota v vz saruta

2) sarút a á v. tr. (lat. salúto áre a saluta; it. salutare pv. cat. sp. saludar fr. saluer pg. saudar). Vechĭ. Salut. Azĭ. Ating cu buzele o fiintza saŭ un lucru ĭubit orĭ venerat: fiu saruta mina tataluĭ batrinu saruta ĭcoana. V. gĭugiulesc.

sarutá (a ~) vb. ind. prez. 3 sarúta

sarutá vb. ind. prez. 1 sg. sarút 3 sg. shi pl. sarúta

sarút mana (formula de salut sau de multzumire) vb. + s. f.

SARUTÁ vb. v. saluta.

SARUTÁ vb. (pop. shi fam.) a (se) pupa (Transilv. Maram. shi Ban.) a (se) tzuca (fam.) a (se) tzocai. (Sau ~ pe buze.)

SARUTA vb. (pop. shi fam.) a (se) pupa (Transilv. Maram. shi Ban.) a (se) tzuca (fam.) a (se) tzocai. (Sau ~ pe buze.)

saruta vb. v. SALUTA.

sarutá (sarutát át) vb. 1. (Inv.) A saluta. 2. A pupa. Mr. sarut(are). Lat. salutāre (Pushcariu 1528; REW 7556; SHeineanu Semasiol. 188; Densusianu GS II 20). De uz general mai putzin Banatul (ALR I 79). Der. sarut s. n. (sarutare); sarutat (var. sarutatura) s. n. (inv. salut; pupat).

A SARUTA a face respiratzie gura la gura / bushon la bushon a pupa a pupaci a shtampila a tzocai.

a saruta (pe cineva) in creshtet expr. a fi mult mai inalt (decat cineva).