10 definitzii pentru sapa (sapat)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SÁPA2 s. f. (Pop.) Faptul de a sapa. Din sapa (derivat regresiv).

SÁPA2 s. f. (Pop.) Faptul de a sapa. Din sapa (derivat regresiv).

sapa2 sf [At: DOC. EC. 72 / Pl: ~pe (reg) sapi / E: pvb sapa] 1 Faramitzare scobire a pamantului cu sapa1 (1) efectuata indeosebi in cadrul unor lucrari agricole Si: sapare (1) sapat1 (1) (inv) sapatura (1). 2 (Spc) Prashila.

SÁPA1 sape s. f. 1. Unealta agricola pentru sapat shi prashit alcatuita dintro lama de otzel plana sau curbata fixata aproape perpendicular pe o coada de lemn. El era drumetz sarman Muncitor cu sapa. TOPIRCEANUB. 9. Coasa va dormi shi sapa Va tacea cintarean griu. COSHBUC P. I 316. Iar cind sufletul mioi da Cind nu teoi mai dezmierda Din copita satzi faci sapa Linga ulmi sami faci o groapa SHi cu dintzii sa maapuci In tainitza sa marunci. ALECSANDRI P. P. 74. ◊ Expr. A ajunge (sau a se vedea) la (sau in) sapa de lemn = a saraci a deveni foarte sarac. Noi oamenii din sat citeodata ajungem in sapa de lemn. PREDA I. 96. Bunicumeu incurcat in judecatzi... pierde tot shi din gospodar de frunte cind se vede la sapa de lemn desperat ia parul shi ziuan amiazamare la arie il culca dintro lovitura. VLAHUTZA O. A. III 13. Pe timpul lui Alexandruvoda III tzara ajunsese in sapa de lemn. ISPIRESCU M. V. 4. A aduce (sau a lasa) pe cineva la (sau in) sapa de lemn = a saraci pe cineva a ruina. O sa maduci in sapa de lemn! DELAVRANCEA O. II 367. Sapa shi lopata v. lopata. (Glumetz) Apa de sapa = vin. Se adapa cu apa de sapa cea placuta a stapinului sau. ISPIRESCU U. 104. ♦ Sapa rotativa = mashina de lucru agricola cu tractziune animala care sapa pamintul cu ajutorul unor discuri stelate care se infig in sol. 2. Munca prashitului a sapatului. Foaie verde foaie lata venii asear’ de la sapa. SHEZ. I 139. Vino nevasta la sapa! Vai barbates rau bolnava. JARNÍKBIRSEANU D. 455. 3. Unealta folosita la sonde constituind extremitatea inferioara a garniturii de sapare. Sapa de fier masiv cintarind sute de kilograme seamana cu o palma de om intinsa. BOGZA A. I. 49. 4. Piesa metalica de la partea de dinapoi a afetului unui tun care se infige in pamint la tragere servind astfel la fixarea tunului. 5. Fiecare dintre cei patru capriori de la coltzurile unei case tzaraneshti. Cele patru capriori de pe coltzuri se numesc sape shi alcatuiesc sapa casei. DAMÉ T. 94. Pl. shi: (regional) sapi (C. PETRESCU R. DR. 235) sepe (MAT. FOLK. 1533).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sápa2 (sapat) (pop.) s. f. g.d. art. sápei

sápa (unealta actziunea crupa calului) s. f. g.d. art. sápei; pl. sápe

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SÁPA s. 1. (Transilv.) tarshitza. (SHia cumparat o ~ noua.) 2. v. prashit. 3. (IND.) trepan. (Un tip de ~ folosita in exploatarile petroliere.)

SAPA s. 1. (Transilv.) tirshitza. (SHia cumparat o ~ noua.) 2. (AGRIC.) prashila prashire prashit sapare sapat (pop.) prasha prashitura (reg.) copoit prasheala sapatura tirshenit tirshit. (A doua ~ a porumbului.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sápa (sápe) s. f. 1. Unealta agricola. 2. Prashila prashire. Mr. megl. sapa istr. sope. Lat. vulg. sappa (Roensch ZRPh. I 414; Densusianu Hlr. 197; Pushcariu 1512; Candrea Elemente 404; REW 9599) cf. it. zappa fr. sape sp. zapa ngr. τσάπα (Cihac II 694) tc. capa (PopescuCiocanel 41). Der. sapa vb. (a prashi a lucra cu sapa; a excava a scobi a scrijeli; a roade a minca; a gauri a sfredeli) mr. megl. sap poate direct din lat. vulg. sappāre (Pushcariu 1511; Tiktin); sapacios adj. (care se naruie sfarimicios); sapator s. m. (muncitor cu sapa; soldat care sapa transhee; sculptor taietor); sapatura s. f. (prashire munca cu sapa; groapa adincitura; taietura sculptura); sapoi s. n. (sapa mare tirnacop); sapaliga s. f. (sapa mica grebla). Din rom. provin rut. sapa s. sapaty vb. sapanie s. obsapaty vb. (Miklosich Wander. 18; Candrea Elemente 404) mag. szápoly s. szápaly s. shi probabil alb. sëpatë „topor”.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

SÁPA (lat. sappa) s. f. 1. Unealta compusa dintro lama metalica plana sau putzin concava cu coada de lemn folosita la efectuarea unor lucrari manuale in agricultura (sapat prashit) in minerit (pentru deplasarea minereului sau a carbunelui spre locul de incarcare) etc. ◊ Expr. A ajunge (sau a aduce a lasa etc.) la (sau in) sapa de lemn = a (se) ruina. ♦ Munca depusa pentru sapat prashit. 2. S. de foraj = dispozitiv montat la capatul inferior al garniturii de prajini de foraj cu care se executa dislocarea rocilor in vederea realizarii gaurii de sonda. Se deosebesc: s. cu lame (care lucreaza prin taiere shi ashchiere) s. cu discuri (care lucreaza prin despicare in plan vertical) shi s. cu role (prevazute cu dintzi sau cu diamante care lucreaza prin despicare shi sfaramare).

Intrare: sapa (sapat)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sapa
  • sapa
plural
  • sape
  • sapele
genitiv-dativ singular
  • sape
  • sapei
plural
  • sape
  • sapelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sapa, sapesubstantiv feminin

  • 1. popular (numai) singular Faptul de a sapa. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Foaie verde foaie lata venii asear’ de la sapa. SHEZ. I 139. DLRLC
    • format_quote Vino nevasta la sapa! – Vai barbates rau bolnava. JARNÍKBIRSEANU D. 455. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.