SACRÉT EÁTA sacretzi te adj. (Popular; shi in formele secret sicret sicret) 1. (Despre locuri case) Pustiu nelocuit. Ce vinturi te poarta prin locurile aceste secrete? RETEGANUL P. II 65. Li se mai urisera shi lor prin cei codri sacretzi. id. ib. I 45. Lung i drumul shi sicret. SHEZ. VI 122. 2. Afurisit blestemat. Durerea acestor sicrete ciolane. SHEZ. II 20. ◊ (Substantivat k epitet pe linga un nume) Ishi mai astimparase putzin sicreata de foame. PAMFILE S.T. 160. Vor scapa de sacreata de catanie. RETEGANUL P. V 81. Lua arcul incordat Cum e bun de sagetat SHo sicreata De sageata. La HEM 1487. ◊ (Substantivat in imprecatzii) Mincatear sicreata moarte Rea eshti shi fara dreptate. MARIAN I. 281. Lasal sicretului de tutun. SHEZ. XIX 137. Variante: secrét eáta sicrét eáta sicrét eáta adj.

sacret a. Mold. 1. primejdios: loc sacret; 2. dracesc: lemn sacret. [Cf. lat. SECRETUS]. ║ m. necuratul: dute la sacretu!

SECRÉT EÁTA adj. v. sacret.

SICRÉT EÁTA adj. v. sacret.

SICRÉT EÁTA adj. v. sacret.

SECRÉT³ EÁTA adj. v. sacret.

SACRÉT adj. v. ascuns deshert dosit dosnic ferit gol izolat laturalnic necalcat necultivat nelocuit nepopulat nestrabatut neumblat pustiu retras salbatic singuratic tainic tainuit vid.

SACRÉT adj. s. v. afurisit blestemat cainos hain indracit rau ticalos.

sacret adj. v. ASCUNS. DESHERT. DOSIT. DOSNIC. FERIT. GOL. IZOLAT. LATURALNIC. NECALCAT. NECULTIVAT. NELOCUIT. NEPOPULAT. NESTRABATUT. NEUMBLAT. PUSTIU. RETRAS. SALBATIC. SINGURATIC. TAINIC. TAINUIT. VID.

sacret adj. s. v. AFURISIT. BLESTEMAT. CIINOS. HAIN. INDRACIT. RAU. TICALOS.

SACRÉTUL s. art. v. aghiutza demon diavol drac incornoratul naiba necuratul satana tartor.

sacretul s. art. v. AGHIUTZA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

secrét (eáta) adj. 1. Deshert abandonat. 2. Retras izolat. 3. Afurisit blestemat. 4. Ascuns. 5. (S. n.) Pustiu loc frecventat de duhurile rele. 6. (S. n.) Taina. 7. (S. n. inv.) Parola. Var. sacret. Lat. secrētus (Pushcariu 1575; REW 7765; Tiktin; Candrea) cf. alb. škretë. Este popular numai in Trans. sensurile 4 shi 67 reproduc fr. secret. Sensul de „blestemat” care se explica suficient pornind de la ideea de „gol” cf. pustiu poate a fost intzeles k o continuare a seriei proclet treclet. Der. (din fr.) secreta vb.; secretar s. m.; secretariat s. n.; secretziune s. f.

sacrét sacreata adj. 1. Pustiu deshert (Papahagi 1925). 2. Loc parasit predispus a fi bantuit de duhuri rele (Biltziu 1996). 3. Blestem; se foloseshte aproape numai in injurii: „dute in sacreata! lasal in sacreata!” (TZiplea 1906). „TZiai luat casa sacreata / SHi te duci in lut cu pt’iatra” (Memoria 2001: 70); „Mama nui lumea sacreata / Sa nu mai gasesc o fata” (SHtetzco 1990: 138). Circula cu aceste sensuri (arhaice) numai in Transilvania shi Maramuresh. Lat. secretus „singuratic izolat” (SHaineanu Scriban; Pushcariu Tiktin Candrea cf. DER; DEX MDA).

sacrét sacreata adj. 1. Pustiu deshert (Papahagi 1925). 2. Loc parasit predispus a fi bantuit de duhuri rele (Biltziu 1996). 3. Blestem; se foloseshte aproape numai in injurii: „dute in sacreata! lasal in sacreata!” (TZiplea 1906). „TZiai luat casa sacreata / SHi te duci in lut cu pt’iatra” (Memoria 2001: 70). „Mama nui lumea sacreata / Sa nu mai gasesc o fata” (SHtetzco 1990: 138). Circula cu aceste sensuri numai in Transilvania. Lat. secretus cf. alb. škretë.