15 definitzii pentru sacrament

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SACRAMÉNT sacramente s. n. Nume dat in religia catolica fiecareia dintre cele shapte taine bisericeshti. Din fr. sacrement lat. sacramentum.

SACRAMÉNT sacramente s. n. Nume dat in religia catolica fiecareia dintre cele shapte taine bisericeshti. Din fr. sacrement lat. sacramentum.

sacrament sn [At: (a. 1651) BV I 178 / V: (inv) ~rem~ sha~ shacramentom (reg) ~ntz ~minte / Pl: ~e (inv) ~uri / E: lat sacramentum ger Sakrament fr sacrement] 1 (In religia catolica) Fiecare dintre cele shapte taine bisericeshti. 2 (Spc) Taina cuminecaturii. 3 (art) Imprecatzie in care sunt invocate ori subintzelese lucrurile sfinte. corectata

SACRAMÉNT sacramente s. n. Nume dat de catolici fiecareia dintre cele shapte taine bisericeshti.

SACRAMÉNT s.n. Taina bisericeasca; (spec.) impartashania la catolici. [Pl. te turi. / < lat. sacramentum < sacrare a sfintzi cf. it. sacramento fr. sacrament].

SACRAMÉNT s. n. (la catolici) taina bisericeasca. (< lat. sacramentum germ. Sakrament fr. sacrement)

SACRAMÉNT ~e n. (in religia catolica) Fiecare dintre cele shapte taine sfinte. /<lat. sacramentum germ. Sakrament fr. sacrement

sacrament n. taina bisericeasca shi in special sfanta grijanie.

* sacramént n. pl. e (lat. sacramentum). Taĭna bisericeasca mister.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sacramént (sacra) s. n. pl. sacraménte

sacramént s. n. (sil. cra) pl. sacraménte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SACRAMÉNT s. v. cuminecare cuminecatura euharistie impartashanie impartashire impartashit.

sacrament s. v. CUMINECARE. CUMINECATURA. EUHARISTIE. IMPARTASHANIE. IMPARTASHIRE. IMPARTASHIT.

Intrare: sacrament
sacrament1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabatzie: sa-cra-ment info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacrament
  • sacramentul
  • sacramentu‑
plural
  • sacramente
  • sacramentele
genitiv-dativ singular
  • sacrament
  • sacramentului
plural
  • sacramente
  • sacramentelor
vocativ singular
plural
sacrament2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacrament
  • sacramentul
  • sacramentu‑
plural
  • sacramenturi
  • sacramenturile
genitiv-dativ singular
  • sacrament
  • sacramentului
plural
  • sacramenturi
  • sacramenturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sacrament, sacramentesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.