3 definiții pentru împărtășit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împărtășit1 sn [At: CONTEMP. III, 428 / Pl: ~uri / E: împărtăși] 1-4 Împărtășire (1-4). 5-6 (Iuz) Cuminecare (1-2). 7-10 Împărtășire (7-10). 11 Molipsire. 12 Destăinuire. 13-14 Împărtășire (13-14). 15-16 Cuminecare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPĂRTĂȘÍT s. v. împărtășanie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂRTĂȘIT s. (BIS.) cuminecare, cuminecătură, euharistie, împărtășanie, împărtășire, (la catolici) sacrament, (înv. și pop.) grijanie, grijire, pricestanie. (Taina ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: împărtășit (s.n.)
împărtășit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)