13 definiții pentru sâcâitor
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SÂCÂITÓR, -OÁRE, sâcâitori, -oare, adj. Care sâcâie, care enervează; enervant, supărător, agasant. [Pr.: -câ-i-. – Var.: (rar) sâcâietór, -oáre adj.] – Sâcâi + suf. -tor.
sâcâitor, ~oare a [At: CAMIL PETRESCU, U. N. 347 / V: (rar) ~ietor, ~căi~ / Pl: ~i, ~o'are / E: sâcâi + -tor] 1 Care creează o stare de supărare, de enervare, de iritare Si: agasant, enervant (1), iritant, plicticos, plictisitor. 2 Care-i vorbește cuiva repetând același lucru, insistând asupra unei teme în mod plictisitor Si: cicălitor (3), (fam) pisălog. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÂCÂITÓR, -OÁRE, sâcâitori, -oare, adj. Care sâcâie, care enervează; enervant, supărător, agasant. [Pr.: -câ-i-. – Var.: (rar) sâcâietór, -oáre adj.] – Sâcâi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SÂCÂITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care sâcâie. /a sâcâi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SÂCÂIETÓR, -OÁRE adj. v. sâcâitor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SÂCÂIETÓR, -OÁRE adj. v. sâcâitor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sâcăitor, ~oare a vz sâcâitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sâcâietor, ~oare a vz sâcâitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÎCÎIETÓR, -OÁRE adj. v. sîcîitor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÎCÎITÓR, -OÁRE, sîcîitori, -oare, adj. (Și în forma sîcîietor) Enervant, supărător, plictisitor. Mă frămîntă, cu sîcîietoare grijă și neliniște, problema dormitului în frig. CAMIL PETRESCU, U. N. 347. ◊ (Adverbial) O găină începu a cotcodăci sîcîitor. REBREANU, R. I 145. – Variantă: sîcîietór, -oáre adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sâcâitór (-câ-i-) adj. m., pl. sâcâitóri; f. sg. și pl. sâcâitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sâcâitór adj. m., pl. sâcâitóri; f. sg. și pl. sâcâitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SÂCÂITÓR adj. 1. enervant. 2. v. cicălitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SÎCÎITOR adj. 1. agasant, enervant, iritant, plicticos, plictisitor, supărător. (O treabă ~.) 2. cicălitor, (fig.) pisălog. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: sâ-câ-i-tor
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
sâcâitor, sâcâitoareadjectiv
- 1. Care sâcâie, care enervează. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: agasant cicălitor enervant plictisitor supărător
- Mă frămîntă, cu sîcîietoare grijă și neliniște, problema dormitului în frig. CAMIL PETRESCU, U. N. 347. DLRLC
- O găină începu a cotcodăci sîcîitor. REBREANU, R. I 145. DLRLC
-
etimologie:
- Sâcâi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.