opțiuni
  • info

11 definiții pentru rățișoară

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂȚIȘOÁRĂ, rățișoare, s. f. 1. (Zool.) Rățușcă. 2. (Entom.) Gen de insecte coleoptere lungi, brune-cenușii, cu rostrul lățit, asemănător cu ciocul de rață, care atacă porumbul, sfecla, ovăzul etc. (Tanymecus). 3. (Bot.; la pl.) Plantă erbacee perenă, cu rizom și frunze lungi, cu tulpina scurtă, cu flori mari, albe, galbene sau violacee (Iris pumila). – Rață + suf. -ișoară.

RĂȚIȘOÁRĂ, rățișoare, s. f. 1. (Zool.) Rățușcă. 2. (Entom.) Gen de insecte coleoptere lungi, brune-cenușii, cu rostrul lățit, asemănător cu ciocul de rață, care atacă porumbul, sfecla, ovăzul etc. (Tanymecus). 3. (Bot.; la pl.) Plantă erbacee perenă, cu rizom și frunze lungi, cu tulpina scurtă, cu flori mari, albe, galbene sau violacee (Iris pumila). – Rață + suf. -ișoară.

rățișoară sf [At: POLIZU / Pl: ~oare / E: rață + -ișoară] 1-2 (Șhp) Rățușcă (1-2). 3 Rățușcă (3). 4 (Mpl) Plantă erbacee perenă, cu rizom și frunze lungi, cu tulpina scurtă, cu flori mari, violacee sau galbene (Iris pumila). 5 (Ent) Gen de insecte coleoptere lungi, brune-cenușii, cu rostrul lățit, asemănător cu ciocul de rață (1), care atacă porumbul, ovăzul, sfecla etc. (Tanymecus).

RĂȚIȘOÁRĂ, rățișoare, s. f. 1. Rățușcă. Două rățișoare... pe unde mergea, malul se surpa. ISPIRESCU, la CADE. 2. (La pl.; Bot.) Stînjenel, iris.

RĂȚIȘOÁRĂ1 ~e f. (diminutiv de la rață) Plantă erbacee cu tulpina scurtă, cu flori mari, divers colorate, care crește prin pajiști. /rață + suf. ~ișoară

RĂȚIȘOÁRĂ2 ~e f. (diminutiv de la rață) Insectă coleopteră, lungă, de culoare brună-cenușie, cu gura lățită, care atacă unele culturi agricole (porumbul, ovăzul, sfecla etc.). /rață + suf. ~ișoară

rățișoară f. 1. rață mică; 2. pl. Bot. stânjinel (după colorile variate ale florilor sale).

rățișoáră (oa dift.) f., pl. e (dim. d. rață). Pl. Un fel de stînjinel (tris pumila).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rățișoáră s. f., g.-d. art. rățișoárei; pl. rățișoáre

rățișoáră s.f., g.-d. art. rățișoárei; pl. rățișoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂȚIȘOÁRĂ s. 1. v. boboc. 2. (BOT.; Iris pumila) (reg.) stânjenel.

RĂȚIȘOARĂ s. 1. (ORNIT.) boboc, rățușcă, (reg.) rățucă, rățuică, rățușoară, rățuță. 2. (BOT.; Iris pumila) (reg.) stînjenel.

Intrare: rățișoară
rățișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rățișoară
  • rățișoara
plural
  • rățișoare
  • rățișoarele
genitiv-dativ singular
  • rățișoare
  • rățișoarei
plural
  • rățișoare
  • rățișoarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rățișoară, rățișoaresubstantiv feminin

  • 1. zoologie Boboc, rățușcă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: boboc rățușcă
    • format_quote Două rățișoare... pe unde mergea, malul se surpa. ISPIRESCU, la CADE. DLRLC
  • 2. entomologie Gen de insecte coleoptere lungi, brune-cenușii, cu rostrul lățit, asemănător cu ciocul de rață, care atacă porumbul, sfecla, ovăzul etc. (Tanymecus). DEX '09 DEX '98
  • 3. botanică (la) plural Plantă erbacee perenă, cu rizom și frunze lungi, cu tulpina scurtă, cu flori mari, albe, galbene sau violacee (Iris pumila). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: iris stânjenel
etimologie:
  • Rață + sufix -ișoară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.