18 definitzii pentru rudar
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RUDÁR rudari s. m. Denumire data in TZarile Romane unor lucratori (tzigani) care confectzionau obiecte din lemn; p. ext. meshter tzigan care lucreaza din lemn albii linguri fuse etc. Din bg. rudar.
rudar1 sm [At: (a. 1701) IORGA S. D. V 3356 / V: ~iu (reg) rodar / Pl: ~i / E: bg рудар] 1 Lucrator (tzigan) care extragea aur din nisipul raurilor Si: aurar1 (6) baiesh (5). 2 Meshter tzigan care lucreaza din lemn albii linguri fuse etc. Si: (reg) rudash3.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rudar2 [At: F (1885) 411 / Pl: ~e sn ~ri sm / E: ruda2 + ar] (Reg) 1 sn Prajina lunga in casele tzaraneshti de care atarna haine obiecte casnice etc. Si: (pop) culme (reg) ruda2 (1). 2 sn (Pex) Covor scoartza (pe perete). 3 sm Rotash (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rudar3 sm [At: H III 96 / Pl: ~i / E: ruda + ar] (Reg) Rudaci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RUDÁR rudari s. m. Denumire data in tzarile romaneshti unor lucratori (tzigani) care confectzionau obiecte din lemn; p. ext. meshter tzigan care lucreaza din lemn albii linguri fuse etc. Din bg. rudar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RUDÁR rudari s. m. Meshter tzigan care lucreaza din lemn albii linguri fuse etc. A intrat noaptea in coshar a dezlegat cirlanul de la iesle la scos afara din curte de capastru a sarit pe el shi peaci tzie drumul. La vindut rudarilor la tirg. STANCU D. 253. [TZiganii de laie] se deosebeau dupa meseriile ce ezersau in rudari ursari caramidari fierari spoitori shi salahori la zidiri. GHICA S. A. 35.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RUDÁR ~i m. Meshter care face albii linguri fuse shi alte obiecte de lemn. /< bulg. rudar
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rudar m. 1. tzigan aurar; 2. tzigan ce lucreaza scule groase de lemn (albii linguri fuse). [TZiganeshte rudar e sinonim cu aurar].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rudár m. (sirb. bg. rudar miner baĭash d. rúda mineral. V. ruda 3). Vest. TZigan care lucreaza obĭecte grosolane de lemn (albiĭ lingurĭ fuse) shi care odinioara era shi zlatar. Fem. areasa pl. ese shi ritza pl. e. In est lingurar.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rudár s. m. pl. rudári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rudár s. m. pl. rudári
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RUDÁR s. v. lingurar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RUDÁR s. v. culme rotash.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rudar s. v. CULME. ROTASH.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RUDAR s. lingurar (reg.) rudash.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rudár (rudári) s. m. 1. TZigan cautator de aur. 2. TZigan nomad care lucra obiecte de lemn. Bg. sb. rudar din ruda „minereu” (Cihac II 320; Conev 76). Probabil denumirea sa mentzinut dupa ce sa schimbat meseria primitiva datorita consonantzei cu ruda „par”. Der. rudaresc adj. (tziganesc; grosolan); rudarie s. f. (meseria de tzigan rudar; zacamint mina).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
rudár2 rudáre s.n. (reg.) 1. prajina lunga de care atarna hainele la tzara; culme ruda. 2. covor scoartza de perete.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
RUDARI v. Izvoare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
rudar, rudarisubstantiv masculin
- 1. Denumire data in TZarile Romane unor lucratori (tzigani) care confectzionau obiecte din lemn. DEX '09
- 1.1. Meshter tzigan care lucreaza din lemn albii linguri fuse etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A intrat noaptea in coshar a dezlegat cirlanul de la iesle la scos afara din curte de capastru a sarit pe el shi peaci tzie drumul. La vindut rudarilor la tirg. STANCU D. 253. DLRLC
- [TZiganii de laie] se deosebeau dupa meseriile ce ezersau in rudari ursari caramidari fierari spoitori shi salahori la zidiri. GHICA S. A. 35. DLRLC
-
-
etimologie:
- rudar DEX '98 DEX '09