opțiuni
  • info

6 definiții pentru rostitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROSTITÓR, -OÁRE, rostitori, -oare, adj. (Rar) 1. (Și substantivat) Care rostește, spune ceva. 2. Care este rostit, exprimat, spus. – Rosti + suf. -tor.

rostitor, ~oare [At: (a. 1717) URICARIUL^ V, 253/14 / Pl: ~i, ~oare / E: rosti + -tor] 1-2 smf, a (Rar) (Cel) care rostește (1). 3 a Care este exprimat Si: rostit (1), pronunțat, spus. 4 a (Rar) Care aranjează. 5 a (Reg) Foi de urzeală care n-au mai avut loc să treacă prin ițe și spată Si: (reg) mânz.

ROSTITÓR, -OÁRE, rostitori, -oare, adj. (Rar) 1. (Și substantivat) Care rostește, spune ceva. 2. Rostit, exprimat, spus. – Rosti + suf. -tor.

ROSTITÓR, -OÁRE, rostitori, -oare, adj. (Rar) 1. Care spune, rostește ceva. (Substantivat) Rostitorii de palavre nu prea facă mare gură. BELDICEANU, P. 119. 2. Rostit, exprimat, spus. Părinte, vorbei tale prielnic rostitoare Am dat precum se cade deplină ascultare. NEGRUZZI, S. II 140.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rostitór (rar) adj. m., pl. rostitóri; f. sg. și pl. rostitoáre

rostitór adj. m., pl. rostitóri; f.sg. și pl. rostitoáre

Intrare: rostitor
rostitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rostitor
  • rostitorul
  • rostitoru‑
  • rostitoare
  • rostitoarea
plural
  • rostitori
  • rostitorii
  • rostitoare
  • rostitoarele
genitiv-dativ singular
  • rostitor
  • rostitorului
  • rostitoare
  • rostitoarei
plural
  • rostitori
  • rostitorilor
  • rostitoare
  • rostitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rostitor, rostitoareadjectiv

rar
  • 1. (și) substantivat Care rostește, spune ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Rostitorii de palavre nu prea facă mare gură. BELDICEANU, P. 119. DLRLC
  • 2. Care este rostit. DEX '09 DLRLC
    sinonime: exprimat spus
    • format_quote Părinte, vorbei tale prielnic rostitoare Am dat precum se cade deplină ascultare. NEGRUZZI, S. II 140. DLRLC
etimologie:
  • Rosti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.