33 de definitzii pentru restaurant

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RESTAURÁNT restaurante s. n. Unitate de alimentatzie care prepara in bucatarie proprie mancaruri shi le desface contra cost impreuna cu bauturi in sali proprii de consumatzie; local in care se afla o astfel de unitate. [Pr.: stau] Din fr. restaurant.

restaurant sn [At: CR (1846) 281/4 / Pl: ~e / E: fr restaurant] 1 Local public unde se consuma contra plata mancaruri shi bauturi Si: (inv) restauratzie1 (1). 2 (Is) Vagon~ Vagon atashat unui tren de persoane in care se serveshte mancare shi bautura.

RESTAURÁNT restaurante s. n. Unitate de alimentatzie publica care prepara in bucatarie proprie mancaruri shi le desface contra cost impreuna cu bauturi in sali de mese special amenajate; local in care se afla o astfel de unitate. [Pr.: stau] Din fr. restaurant.

RESTAURÁNT restaurante s. n. Local public unde se poate minca contra plata. V. ospatarie. Pe terasa restaurantului citziva tineri au ispravit cina. SADOVEANU O. VII 226. Amindoi se opresc multa vreme in fatza unui restaurant unde cinta lautarii afara. C. PETRESCU S. 46. Restaurantul era gol. BRATESCUVOINESHTI I. 11.

RESTAURÁNT s.n. Local unde se consuma mancaruri shi bauturi contra plata. [Pron. tau pl. te turi. / < fr. restaurant].

RESTAURÁNT s. n. local public unde se consuma contra plata mancaruri shi bauturi. (< fr. restaurant)

RESTAURÁNT ~e n. Local de alimentatzie publica de categorie superioara. [Sil. stau] /<fr. restaurant

restaurant n. local public unde se mananca.

*restauránt a adj. (fr. restaurant d. restaurer a restaura). Care restaureaza: aliment restaurant (Rar). S. n. pl. e. Aliment care restaureaza (Rar). Birt locanda stabiliment unde publicu poate minca platind: restaurantu gariĭ.

cabánarestauránt s. f. Cabana care contzine un restaurant ◊ „Duminica la cabanarestaurant «Izvorul rece» de langa Sinaia.” Sc. 17 VIII 64 p. 2 (din cabana + restaurant)

cantínarestauránt s. f.Cantinelerestaurant se infiintzeaza shi se organizeaza prin decizii ale comitetelor executive ale consiliilor populare orasheneshti municipale sau judetzene.” Sc. 25 III 71 p. 2. ◊ „La inceputul lunii februarie c. va avea loc o consfatuire cu responsabilii tuturor cantinelorrestaurant din tzara.” R.l. 13 I 75 p. 5. ◊ „Primul furnizor al cantineirestaurant gospodariaanexa” I.B. 20 XII 84 p. 4; v. shi 11 II 75 p. 1 Sc. 6 XII 75 p. 2 (din cantina + restaurant)

cásarestauránt s. f. Casa in care sa deschis un restaurant ◊ „In sfarshit in spatele caseirestaurant sa amenajat shi o gradina de vara dominata de umbra parului sub care au stat adesea la un pahar Eminescu shi Creanga.” Sc. 29 XII 65 p. 4 (din casa + restaurant)

crámarestauránt s. f. Restaurant prevazut cu crama ◊ „In pivnitzele complexului turistic «Minerva» din Craiova sa deschis o cramarestaurant de 400 de locuri.” R.l. 31 V 76 p. 5 (din crama + restaurant)

gradínarestauránt s. f. Restaurant amenajat intro gradina restaurant cu gradina ◊ „In timpul verii e nevoie la Sulina de cel putzin inca o gradinarestaurant. Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din gradina + restaurant)

hotélrestauránt s. n. Hotel in care se afla un restaurant ◊ „In jurul pietzii au fost construite birourile unor institutzii un hotelrestaurant un teatru shi o sala destinata expozitziilor industriale shi comerciale (targuri).” R.l. 1 I 67 p. 3. ◊ „Vila «9 Mai» se reamenajeaza pentru gradul de confort 1. La sfarshitul lunii iunie va deveni hotelrestaurant cu 90 de locuri.” R.l. 5 IV 74 p. 5 (din hotel + restaurant dupa fr. hôtelrestaurant)

restaurántberaríe s. n. Restaurant in care (k bautura) se serveshte mai ales ori exclusiv bere ◊ „In 19551956 acest restaurantberarie a fost in intregime renovat.” Cont. 10 III 67 p. 7 (din restaurant + berarie)

restaurántcabána s. n. Restaurant amenajat intro cabana ◊ „Avem un restaurantcabana in padurea Adancata care este nerentabil.” Sc. 11 XII 67 p. 2 (din restaurant + cabana)

restaurántcantína s. n. Restaurant cu profil de cantina ◊ „TAPL Bucureshti nea anuntzat ieri k a deschis in localul fostului restaurantcantina din str. Lipscani un nou restaurant cu autoservire prevazut cu o linie moderna.” R.l. 24 II 67 p. 3. ◊ „Ar fi mult mai necesare restaurantecantina. Cont. 26 II 74 p. 9 (din restaurant + cantina)

restaurántcherhaná s. n. Restaurant cu specific de cherhana ◊ „De curand pe malul lacului Siutghiol sa deschis acest nou restaurantcherhana. R.l. 25 VII 69 p. 2 (din restaurant + cherhana)

restaurántcráma s. n. Restaurant cu specific de crama ◊ „La subsol se va amenaja un restaurantcrama ce va fi legat de un alt restaurant care va functziona la parter.” Sc. 2 IV 78 p. 5. ◊ „Intre restaurantulcrama Universal [...] shi restaurantul Bucur [...] exista multe puncte comune.” I.B. 14 IX 84 p. 6 (din restaurant + crama)

restaurántgradína s. n. Restaurant cu gradina ◊ „La cunoscutul greoiul shi etc. etc. restaurantgradina «Mioritza» cand e sare nui malai [...]” Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din restaurant + gradina)

restauránthotélshcoála s. n. Restaurant shi hotel cu rol de shcoala ◊ „Infiintzarea complexului «restauranthotelshcoala Viilor» are un scop foarte precis: practica elevilor sa se desfashoare sub supravegherea instructorilor in conditzii identice cu cele existente in retzeaua de deservire.” I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + shcoala)

restaurántospataríe s. n. Restaurant cu specific de birt ◊ „La Calarashi shi Alexandria sa deschis cate un restaurantospatarie. Sc. 8 V 62 p. 1 (din restaurant + ospatarie)

restaurántpensiúne s. n. Restaurant cu specific de pensiune ◊ „Unele restaurantepensiune refuza sa serveasca elevilor masa de pranz.” I.B. 20 X 69 p. 1; v. shi ceainariecofetarie (din restaurant + pensiune)

restaurántpizzeríe s. n. Restaurant cu specific de pizzerie ◊ „[Mafia] dispune in prezent de o vasta retzea comerciala: restaurantepizzerii mari magazine alimentare cu autoservire intreprinderi de importexport shi de turism.” R.l. 18 VII 85 p. 6 (din restaurant + pizzerie dupa it. ristorantepizzeria)

restaurántterása s. n. Restaurant pe terasa ◊ „La punctele de imbarcare au fost construite doua restauranteterasa de toata frumusetzea din sticla shi masa plastica.” Sc. 24 VII 63 p. 3; v. shi I.B. 19 V 67 p. 1 (din restaurant + terasa)

restaurántzahaná s. n. Restaurant cu specific de zahana ◊ „La restaurantulzahana «Bumbeshti» am facut cunoshtintza cu cateva inovatzii (nu prea noi e drept) in materie de masura: coniacul cantarit cu... ochiometrul.” I.B. 13 XII 73 p. 3 (din restaurant + zahana)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

restauránt s. n. pl. restauránte

restauránt s. n. (sil. mf. sta) pl. restauránte

vagónrestauránt s. n. pl. vagoánerestauránt

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RESTAURÁNT s. local (inv.) restauratzie. (A mancat intrun ~ de lux.)

RESTAURANT s. local (inv.) restauratzie. (A mincat intrun ~ de lux.)

Intrare: restaurant
restaurant1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • restaurant
  • restaurantul
  • restaurantu‑
plural
  • restaurante
  • restaurantele
genitiv-dativ singular
  • restaurant
  • restaurantului
plural
  • restaurante
  • restaurantelor
vocativ singular
plural
restaurant2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • restaurant
  • restaurantul
  • restaurantu‑
plural
  • restauranturi
  • restauranturile
genitiv-dativ singular
  • restaurant
  • restaurantului
plural
  • restauranturi
  • restauranturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

restaurant, restaurantesubstantiv neutru

  • 1. Unitate de alimentatzie care prepara in bucatarie proprie mancaruri shi le desface contra cost impreuna cu bauturi in sali proprii de consumatzie; local in care se afla o astfel de unitate. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Pe terasa restaurantului citziva tineri au ispravit cina. SADOVEANU O. VII 226. DLRLC
    • format_quote Amindoi se opresc multa vreme in fatza unui restaurant unde cinta lautarii afara. C. PETRESCU S. 46. DLRLC
    • format_quote Restaurantul era gol. BRATESCUVOINESHTI I. 11. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.