33 de definitzii pentru restaurant
din care- explicative (27)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RESTAURÁNT restaurante s. n. Unitate de alimentatzie care prepara in bucatarie proprie mancaruri shi le desface contra cost impreuna cu bauturi in sali proprii de consumatzie; local in care se afla o astfel de unitate. [Pr.: stau] Din fr. restaurant.
restaurant sn [At: CR (1846) 281/4 / Pl: ~e / E: fr restaurant] 1 Local public unde se consuma contra plata mancaruri shi bauturi Si: (inv) restauratzie1 (1). 2 (Is) Vagon~ Vagon atashat unui tren de persoane in care se serveshte mancare shi bautura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RESTAURÁNT restaurante s. n. Unitate de alimentatzie publica care prepara in bucatarie proprie mancaruri shi le desface contra cost impreuna cu bauturi in sali de mese special amenajate; local in care se afla o astfel de unitate. [Pr.: stau] Din fr. restaurant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
RESTAURÁNT restaurante s. n. Local public unde se poate minca contra plata. V. ospatarie. Pe terasa restaurantului citziva tineri au ispravit cina. SADOVEANU O. VII 226. Amindoi se opresc multa vreme in fatza unui restaurant unde cinta lautarii afara. C. PETRESCU S. 46. Restaurantul era gol. BRATESCUVOINESHTI I. 11.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RESTAURÁNT s.n. Local unde se consuma mancaruri shi bauturi contra plata. [Pron. tau pl. te turi. / < fr. restaurant].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RESTAURÁNT s. n. local public unde se consuma contra plata mancaruri shi bauturi. (< fr. restaurant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
RESTAURÁNT ~e n. Local de alimentatzie publica de categorie superioara. [Sil. stau] /<fr. restaurant
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
restaurant n. local public unde se mananca.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*restauránt a adj. (fr. restaurant d. restaurer a restaura). Care restaureaza: aliment restaurant (Rar). S. n. pl. e. Aliment care restaureaza (Rar). Birt locanda stabiliment unde publicu poate minca platind: restaurantu gariĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
cabánarestauránt s. f. Cabana care contzine un restaurant ◊ „Duminica la cabanarestaurant «Izvorul rece» de langa Sinaia.” Sc. 17 VIII 64 p. 2 (din cabana + restaurant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
cantínarestauránt s. f. ◊ „Cantinelerestaurant se infiintzeaza shi se organizeaza prin decizii ale comitetelor executive ale consiliilor populare orasheneshti municipale sau judetzene.” Sc. 25 III 71 p. 2. ◊ „La inceputul lunii februarie c. va avea loc o consfatuire cu responsabilii tuturor cantinelorrestaurant din tzara.” R.l. 13 I 75 p. 5. ◊ „Primul furnizor al cantineirestaurant gospodariaanexa” I.B. 20 XII 84 p. 4; v. shi 11 II 75 p. 1 Sc. 6 XII 75 p. 2 (din cantina + restaurant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
cásarestauránt s. f. Casa in care sa deschis un restaurant ◊ „In sfarshit in spatele caseirestaurant sa amenajat shi o gradina de vara dominata de umbra parului sub care au stat adesea la un pahar Eminescu shi Creanga.” Sc. 29 XII 65 p. 4 (din casa + restaurant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
crámarestauránt s. f. Restaurant prevazut cu crama ◊ „In pivnitzele complexului turistic «Minerva» din Craiova sa deschis o cramarestaurant de 400 de locuri.” R.l. 31 V 76 p. 5 (din crama + restaurant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
gradínarestauránt s. f. Restaurant amenajat intro gradina restaurant cu gradina ◊ „In timpul verii e nevoie la Sulina de cel putzin inca o gradinarestaurant.” Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din gradina + restaurant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
hotélrestauránt s. n. Hotel in care se afla un restaurant ◊ „In jurul pietzii au fost construite birourile unor institutzii un hotelrestaurant un teatru shi o sala destinata expozitziilor industriale shi comerciale (targuri).” R.l. 1 I 67 p. 3. ◊ „Vila «9 Mai» se reamenajeaza pentru gradul de confort 1. La sfarshitul lunii iunie va deveni hotelrestaurant cu 90 de locuri.” R.l. 5 IV 74 p. 5 (din hotel + restaurant dupa fr. hôtelrestaurant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántberaríe s. n. Restaurant in care (k bautura) se serveshte mai ales ori exclusiv bere ◊ „In 19551956 acest restaurantberarie a fost in intregime renovat.” Cont. 10 III 67 p. 7 (din restaurant + berarie)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántcabána s. n. Restaurant amenajat intro cabana ◊ „Avem un restaurantcabana in padurea Adancata care este nerentabil.” Sc. 11 XII 67 p. 2 (din restaurant + cabana)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántcantína s. n. Restaurant cu profil de cantina ◊ „TAPL Bucureshti nea anuntzat ieri k a deschis in localul fostului restaurantcantina din str. Lipscani un nou restaurant cu autoservire prevazut cu o linie moderna.” R.l. 24 II 67 p. 3. ◊ „Ar fi mult mai necesare restaurantecantina.” Cont. 26 II 74 p. 9 (din restaurant + cantina)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántcherhaná s. n. Restaurant cu specific de cherhana ◊ „De curand pe malul lacului Siutghiol sa deschis acest nou restaurantcherhana.” R.l. 25 VII 69 p. 2 (din restaurant + cherhana)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántcráma s. n. Restaurant cu specific de crama ◊ „La subsol se va amenaja un restaurantcrama ce va fi legat de un alt restaurant care va functziona la parter.” Sc. 2 IV 78 p. 5. ◊ „Intre restaurantulcrama Universal [...] shi restaurantul Bucur [...] exista multe puncte comune.” I.B. 14 IX 84 p. 6 (din restaurant + crama)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántgradína s. n. Restaurant cu gradina ◊ „La cunoscutul greoiul shi etc. etc. restaurantgradina «Mioritza» cand e sare nui malai [...]” Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din restaurant + gradina)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restauránthotélshcoála s. n. Restaurant shi hotel cu rol de shcoala ◊ „Infiintzarea complexului «restauranthotelshcoala Viilor» are un scop foarte precis: practica elevilor sa se desfashoare sub supravegherea instructorilor in conditzii identice cu cele existente in retzeaua de deservire.” I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + shcoala)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántospataríe s. n. Restaurant cu specific de birt ◊ „La Calarashi shi Alexandria sa deschis cate un restaurantospatarie.” Sc. 8 V 62 p. 1 (din restaurant + ospatarie)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántpensiúne s. n. Restaurant cu specific de pensiune ◊ „Unele restaurantepensiune refuza sa serveasca elevilor masa de pranz.” I.B. 20 X 69 p. 1; v. shi ceainariecofetarie (din restaurant + pensiune)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántpizzeríe s. n. Restaurant cu specific de pizzerie ◊ „[Mafia] dispune in prezent de o vasta retzea comerciala: restaurantepizzerii mari magazine alimentare cu autoservire intreprinderi de importexport shi de turism.” R.l. 18 VII 85 p. 6 (din restaurant + pizzerie dupa it. ristorantepizzeria)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántterása s. n. Restaurant pe terasa ◊ „La punctele de imbarcare au fost construite doua restauranteterasa de toata frumusetzea din sticla shi masa plastica.” Sc. 24 VII 63 p. 3; v. shi I.B. 19 V 67 p. 1 (din restaurant + terasa)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
restaurántzahaná s. n. Restaurant cu specific de zahana ◊ „La restaurantulzahana «Bumbeshti» am facut cunoshtintza cu cateva inovatzii (nu prea noi e drept) in materie de masura: coniacul cantarit cu... ochiometrul.” I.B. 13 XII 73 p. 3 (din restaurant + zahana)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
restauránt s. n. pl. restauránte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de Laura-ana
- actziuni
restauránt s. n. (sil. mf. sta) pl. restauránte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
restaurant te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
vagónrestauránt s. n. pl. vagoánerestauránt
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RESTAURÁNT s. local (inv.) restauratzie. (A mancat intrun ~ de lux.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RESTAURANT s. local (inv.) restauratzie. (A mincat intrun ~ de lux.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
restaurant, restaurantesubstantiv neutru
- 1. Unitate de alimentatzie care prepara in bucatarie proprie mancaruri shi le desface contra cost impreuna cu bauturi in sali proprii de consumatzie; local in care se afla o astfel de unitate. DEX '09 DLRLC DNsinonime: local restauratzie
- Pe terasa restaurantului citziva tineri au ispravit cina. SADOVEANU O. VII 226. DLRLC
- Amindoi se opresc multa vreme in fatza unui restaurant unde cinta lautarii afara. C. PETRESCU S. 46. DLRLC
- Restaurantul era gol. BRATESCUVOINESHTI I. 11. DLRLC
-
etimologie:
- restaurant DEX '09 DEX '98 DN