religios ~oasa a [At: PETROVICI P. 207 / P: ~gio~ / V: (inv) ~ighi~ / Pl: ~oshi ~oase / E: lat religiosus a um fr religieux ger religios] 1 Care tzine de religie (1) Si: (rar) religionar (1). 2 Care se refera la religie (1) Si: (rar) religionar (2). 3 Privitor la religie (1) Si: (rar) religionar (3). 4 (Is) Slujba ~oasa Ritual care se oficiaza in biserica pentru preamarirea lui Dumnezeu. 5 Evlavios (2). 6 smf (Rar) Calugar (1).

RELIGIÓS OÁSA religioshi oase adj. Care tzine de religie; bisericesc; evlavios cuvios pios. Muzica religioasa. ▭ Fumara cu toata atentzia incordata la placerea fumului sorbit pina in adincul plaminilor cu o gravitate religioasa. C. PETRESCU I. II 12. Ascultau intro religioasa tacere. NEGRUZZI S. I 5. Religiosul sunet curmind asta tacere In aer se revarsa din turnul goticesc. HELIADE O. I 75.

RELIGIÓS OÁSA adj. Referitor la religie; evlavios pios. // s.m. shi f. (Liv.) Calugar. [Pron. gios. / cf. lat. religiosus fr. religieux].

RELIGIÓS OÁSA adj. referitor la religie; evlavios pios. (< fr. religieux it. religioso lat. religiosus)

RELIGIÓS ~oása (~óshi ~oáse) 1) Care tzine de religie; propriu religiei. 2) Care respecta cu strictetze prescriptziile religiei; cuvios; cucernic; pios; evlavios. [Sil. gios] /<fr. religieux lat. religiosus

religios a. 1. ce tzine de religiune: datini religioase; 2. evlavios: om religios; 3. fig. exact scrupulos: observator religios al legilor.

*religiós oása adj. (lat. religiosus). Relativ la religiune: cintec religios. Pios evlavios respectuos fatza de Dumnezeŭ shi de biserica: om religios. Fig. Observator religios al cuvintuluĭ dat. corectata

religiós (gios) adj. m. pl. religióshi; f. religioása pl. religioáse

religiós adj. m. (sil. gios) pl. religióshi; f. sg. religioása pl. religioáse

RELIGIÓS adj. 1. v. bisericesc. 2. bisericesc sfant (pop.) sant. (Carte ~oasa.) 3. bisericesc divin. (Serviciu ~.) 4. bisericesc v. duhovnicesc. 5. v. credincios.

RELIGIOS adj. (BIS.) 1. bisericesc ecleziastic spiritual (inv.) religionar. (Dogme ~.) 2. bisericesc sfint (pop.) sint. (Carte ~.) 3. bisericesc divin. (Serviciu ~.) 4. bisericesc duhovnicesc spiritual sufletesc. (Pastor ~.) 5. credincios cucernic cuvios evlavios pios preacredincios smerit (frantzuzism) devot (inv. shi reg.) smernic (inv.) blagocestiv pietos pravoslavnic rivnitor binecredincios. (Om ~.)

Religios ≠ antireligios laic

religiós oása religioshi oase adj. Care tzine sau se refera la religie; (inv.) religionar. ♦ Bisericos evlavios cucernic. ◊ Slujba religioasa = ritual care se oficiaza in biserica pentru preamarirea lui Dumnezeu; serviciu divin. ♦ (Subst. rar) Calugar. [Var.: relighiós oása adj.] Din lat. religiosus a sum germ. religiös.

RAZBOAIELE RELIGIOASE DIN FRANTZA (15621598) nume dat razboaielor dintre catolici shi protestantzii calvini (numitzi in Frantza hughenotzi). Edictul de tolerantza din 17 ian. 1562 acorda protestantzilor libertatea cultului religios ceea ce a provocat reactzia partidei catolice. Uciderea protestantzilor calvini de la Wassy (1 mart. 1568) a declanshat seria celor opt razboaie intrerupte de scurte armistitzii. Un moment dramatic al acestor confruntari la constituit masacrarea hughenotzilor din Paris in Noaptea Sf. Bartolomeu (23/24 aug. 1572). In timpul luptelor au murit atat ducele de Guise (15501588) conducatorul catolicilor cat shi al Ligii Sfinte (dec. 1588) precum shi regele Henric al IIIlea asasinat la 1 aug. 1589. Henric III de Navarra conducatorul hughenotzilor shi urmashul legitim (din 1572) al lui Henric III al Frantzei i succede la tron la 2 aug. 1589 k Henric IV (incoronat la 27 febr. 1594) intemeind dinastia regala a Bourbonilor. El imbratzisheaza confesiunea catolica (iul. 1593) aducand pacea in Regatul Frantzei. La 13 apr. 1598 Edictul din Nantes acorda libertatea cultului protestant shi garantarea drepturilor civile juridice politice shi militare pentru hughenotzi in regat.