13 definitzii pentru reintoarce
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
REINTOÁRCE reintórc vb. III. Refl. A se intoarce din nou la locul de plecare; a reveni a se inapoia. Pref. re + intoarce (dupa fr. retourner).
reintoarce [At: BALCESCU M. V. 23 / V: ren~ / Pzi: reintorc / E: re1 + intoarce cf fr retourner] 1 vr A se intoarce din nou la locul de plecare Si: a reveni. 2 vt (Idt) A da inapoi (ceva) Si: a restitui (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
REINTOÁRCE reintórc vb. III. Refl. A se intoarce din nou la locul de plecare; a reveni a se inapoia. Re1 + intoarce (dupa fr. retourner).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
REINTOÁRCE reintórc vb. III. Refl. A se intoarce din nou la locul de plecare a reveni. Proscris in a mea tzara eu nu ma voi rentoarce. BOLINTINEANU O. 2. Ea stan palat ascunsa... Ceo sa devin cu ea Caci a se reintoarce laal ei castel nu vrea. ALECSANDRI T. II 155. ◊ Fig. Scumpa ei copilarie se reintoarce inapoi. MACEDONSKI O. I 87. Scris shi: rentoarce.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A REINTOÁRCE reintórc tranz. A face sa se reintoarca. /re + a intoarce
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE REINTOÁRCE ma reintórc intranz. A se intoarce din nou; a se reinturna; a se inapoia. /re + a se intoarce
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
reintoarce v. 1. a intoarce ce a luat; 2. a duce inapoi.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rentoarce v vz reintoarce
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*reintórc tórs a toárce v. tr. (re shi intorc dupa fr. retourner). Intorc ĭar. V. refl. Greshit ild. ma intorc (inapoĭ) ma intorn revin la punctu de plecare.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
reintoárce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. reintórc perf. s. 1 sg. reintorséi 1 pl. reintoárseram; part. reintórs
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
reintoárce vb. intoarce
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
REINTOÁRCE vb. a se returna a reveni (pop.) a se reinturna. (A se ~ la punctul de plecare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
REINTOARCE vb. a se returna a reveni (pop.) a se reinturna. (A se ~ la punctul de plecare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (V654) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V654) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
reintoarce, reintorcverb
- 1. A se intoarce din nou la locul de plecare; a se inapoia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Proscris in a mea tzara eu nu ma voi rentoarce. BOLINTINEANU O. 2. DLRLC
- Ea stan palat ascunsa... Ceo sa devin cu ea Caci a se reintoarce laal ei castel nu vrea. ALECSANDRI T. II 155. DLRLC
- Scumpa ei copilarie se reintoarce inapoi. MACEDONSKI O. I 87. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix re + intoarce. DEX '09
- retourner DEX '09 DEX '98