REGÍM regimuri s. n. 1. Sistem de organizare shi de conducere a vietzii economice politice shi sociale a unui stat; forma de guvernamant a unui stat. ◊ Regim parlamentar = forma de guvernamant in care puterea suprema in stat este detzinuta de un parlament. Regim preferentzial = acordare de avantaje in relatziile de comertz exterior de catre un stat altui stat pe baza de reciprocitate. ♦ Perioada de guvernare a unui rege a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activitatzii sau vietzii dintro institutzie dintro intreprindere etc.; conventzie prin care se stabilesc anumite drepturi shi obligatzii. ♦ Mod de viatza totalitatea conditziilor de viatza de lucru etc. dintrun anumit loc. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viatza sau de alimentatzie a unei persoane (suferinde). ◊ Regim alimentar = folosire a alimentelor shi a bauturilor in conformitate cu anumite reguli impuse de conditziile de sanatate sau de boala ale unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu conditziilor externe invariabile care pentru un anumit interval de timp determina dispozitzia functzionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ♦ Regim hidrologic = ansamblul marimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblul fenomenelor de mishcare shi de retzinere a apei in sol. Regim vamal = totalitatea dispozitziilor legale care reglementeaza modul de stabilire shi aplicare a taxelor vamale. Regim de economii = sistem de masuri avand k scop folosirea cat mai ratzionala a resurselor materiale financiare shi de munca in vederea obtzinerii unor rezultate cat mai bune. 4. Raport gramatical dintre doua cuvinte care sunt in asha fel legate intre ele incat unul depinde de celalalt shi capata forma ceruta de cuvantul de care depinde. Din fr. régime.

regim sn [At: STAMATI D. / V: (ivr) ~e ~en reghimen / Pl: ~uri (rar) ~e / E: fr régime cf lat regimen inis regime it regime] 1 Sistem de organizare shi de conducere a vietzii economice politice shi sociale a unui stat. 2 Forma de guvernamant a unui stat. 3 (Is) ~parlamentar Forma de guvernamant in care puterea suprema in stat este detzinuta de un parlament. 4 (Is) ~preferentzial Acordare de avantaje in relatziile de comertz exterior de catre un stat altui stat pe baza de reciprocitate. 5 Perioada de guvernare a unui rege¹ a unui partid politic. 6 Sistem de norme sau de reguli privitoare la viatza shi activitatea dintro institutzie dintro intreprindere etc. la anumite relatzii sociale. 7 Conventzie prin care se stabilesc anumite drepturi shi obligatzii. 8 (Is) ~ de economii Ansamblu de masuri prin care se urmareshte asigurarea unei folosiri economicoase ratzionale a resurselor de munca materiale shi financiare. 9 Totalitatea conditziilor de viatza de lucru etc. dintrun anumit loc. 10 Totalitatea regulilor impuse modului de viatza sau de alimentatzie a unei persoane (suferinde). 11 Mod de alimentare. 12 (Is) ~ alimentar Folosire a alimentelor shi a bauturilor in confonnitate cu anumite reguli impuse de conditziile de sanatate ale unei persoane. 13 (Grm) Rectziune (1). 14 (Grm) Termen dependent de altul corespunzand cerintzelor rectziunii acestuia. 15 (Is) ~ direct Alaturare a unui determinant fara intermediul unui cuvant de legatura. 16 (Is) ~ indirect Alaturare a unui determinant prin intermediul unui cuvant de legatura. 17 (SHis caz ~) Caz cerut prin rectziune de anumite verbe. 18 (Teh) Ansamblu de conditzii externe invariabile care determina pentru un interval de timp functzionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. 19 (Is) ~ hidrologic Ansamblul marimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. 20 (Is) ~ hidric Ansamblul fenomenelor de mishcare shi de retzinere a apei in sol. 21 (Is) ~ vamal Totalitatea dispozitziilor legale care reglementeaza modul de stabilire shi aplicare a taxelor vamale.

REGÍM regimuri s. n. 1. Sistem de organizare shi de conducere a vietzii economice politice shi sociale a unui stat; forma de guvernamant a unui stat. ◊ Regim parlamentar = forma de guvernamant in care puterea suprema in stat este detzinuta de un parlament. Regim preferentzial = acordare de avantaje in relatziile de comertz exterior de catre un stat altui stat pe baza de reciprocitate. ♦ Perioada de guvernare a unui rege a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activitatzii sau vietzii dintro institutzie dintro intreprindere etc. conventzie prin care se stabilesc anumite drepturi shi obligatzii. ♦ Mod de viatza totalitatea conditziilor de viatza de lucru etc. dintrun anumit loc. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viatza sau de alimentare a unei persoane (suferinde). ◊ Regim alimentar = folosire a alimentelor in conformitate cu anumite reguli impuse de conditziile de sanatate sau de boala a unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu de conditzii externe invariabile care pentru un anumit interval de timp determina dispozitzia functzionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ♦ Regim hidrologic = ansamblu marimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblu fenomenelor de mishcare shi de retzinere a apei in sol. 4. Raport gramatical dintre doua cuvinte care sunt in asha fel legate intre ele incat unul depinde de celalalt shi capata forma ceruta de cuvantul de care depinde. Din fr. régime.

REGÍM regimuri s. n. 1. Sistem de organizare shi de conducere a vietzii economice politice shi sociale a unui stat; forma de guvernamint a unui stat. Sa serveasca interesele unei stari de lucruri nerecunoscute de puterile garante shi sa dea astfel mai multa tarie regimului de azi. BOLINTINEANU O. 420. Strigarea obshtiei este... giudecata regimului trecut in care nimic nu e uitat de la vechile privilegii pina la shcoale. RUSSO S. 115. ◊ Regim parlamentar = forma de guvemamint in care puterea suprema in stat este detzinuta de un parlament. Auzim necontenit vorbinduse de guvernul constitutzional de formele shi uzantzele regimului parlamentar. KOGALNICEANU S. A. 132. Criza de regim v. criza. ♦ Perioada de guvernare a unui rege a unui partid politic etc. Oare evenimentele astea din urma intimplate sub regimul tau... sa fie realizarea acelor promisiuni ale tale? HASDEU I. V. 197. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activitatzii sau vietzii dintro institutzie dintro intreprindere etc.; conventzie prin care se stabilesc anumite drepturi shi obligatzii. Regimul de protectzie a muncii. Regimul spitalelor. Regimul de economii este o metoda de gospodarire proprie socialismului. ◊ Regim dotal v. dotal. ♦ Mod de viatza totalitatea conditziilor de viatza de lucru etc. dintrun anumit loc. A cautat o clima blinda pentru boala sa de piept urmare a regimului de carcera dura cu care ishi incepuse experientza revolutzionara. SADOVEANU E. 52. Totzi traiau sub un regim de control reciproc. C. PETRESCU C. V. 42. ◊ Regim celular v. celular. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viatza sau de alimentare al cuiva (mai ales al unui om suferind). ◊ Fig. Punetzi arta la regim. VLAHUTZA P. 85. 3. (Tehn.) Ansamblul valorilor care le au intrun moment dat marimile care caracterizeaza conditziile de utilizare a unui sistem tehnic (mashina aparat instalatzie constructzie etc.). 4. Raport gramatical dintre doua cuvinte care sint in asha fel legate intre ele incit unul atirna de celalalt shi capata forma ceruta de cuvintul de care depinde. V. complement.

REGÍM s.n. 1. Modul de organizare a vietzii economice politice shi sociale a unui stat. 2. Sistem de norme proprii activitatzii unei institutzii unei intreprinderi etc. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viatza shi de alimentare al cuiva. 3. Totalitatea conditziilor de functzionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. Raport gramatical dintre doua cuvinte astfel legate incat ele sunt dependente unul de altul. [< fr. régime].

REGÍM s. n. 1. mod sistem de organizare a vietzii economice politice shi sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglementari proprii activitatzii unei institutzii intreprinderi etc. ◊ totalitatea regulilor impuse modului de viatza shi de alimentare al cuiva. ♦ ~ de economii = sistem de masuri privind folosirea cat mai ratzionala a resurselor materiale financiare shi de munca; ~ fluvial = evolutzie medie a debitelor unei ape curgatoare in timp de un an. 3. totalitatea conditziilor de functzionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evolutzie ciclica a unui fenomen natural. 5. (lingv.) rectziune. (< fr. régime)

REGÍM ~uri n. 1) Forma de guvernamant a unui stat; guvernare. ~ parlamentar. 2) Sistem de reglementare a unei activitatzi sau de functzionare a unei institutzii sau intreprinderi. 3) Ansamblu de conditzii care determina functzionarea unui sistem tehnic. 4) lingv. Raport gramatical dintre doua cuvinte dependente unul de altul. ~ul verbului. 5) Totalitate a conditziilor de viatza de lucru etc. a unei persoane; mod de viatza. 6) Totalitate a regulilor impuse modului de viatza sau de alimentare a unui bolnav. /<fr. régime

regim n. 1. mod de a guverna: regim reprezentativ; 2. mod regulat de a trai de a se nutri: a urma un regim; 3. regule dupa cari se contracteaza o casatorie in ceeace priveshte proprietatea folosintza shi administratziunea averii: regim dotal; 4. Gram. vorba ce completeaza pe alta: regim direct regim indirect.

*regím n. pl. urĭ shi e (fr. régime d. lat. régimen regiminis conducere d. régere a guverna. V. regent. Cp. cu specimen). Modu de a guverna forma guvernuluĭ guvern: regim monarhic regim reprezentativ. Regula de traĭ modu de a te nutri: a urma regimu vegetarian. Conventziune matrimoniala regulele dupa care se convine sa se administreze o zestre: regim dotal. Gram. Obĭect vorba care o completeaza pe alta vorba care depinde de alta: regim direct (acuzativu) regim indirect (dativu).

regím s. n. pl. regímuri

regím s. n. pl. regímuri

REGÍM s. 1. guvernamant. (~ democratic.) 2. v. guvernare. 3. v. oranduire. 4. fel gen maniera mod modalitate sistem stil. (~ de viatza.) 5. v. rectziune. 6. dieta (inv.) cumpat post. (Un ulceros care tzine ~ sever.)

REGIM s. 1. (POLITICA) guvernamint. (~ democratic.) 2. (POLITICA) conducere guvernare. (Sa instaurat un nou ~ in acel stat.) 3. orinduire sistem societate. (~ capitalist.) 4. fel gen maniera mod modalitate sistem stil. (~ de viatza.) 5. (GRAM.) rectziune. 6. dieta (inv.) cumpat post. (Un ulceros care tzine ~ sever.)

REGIM date caracteristice privind functzionarea unui sistem in conditziile date. Regimul de zbor exprima valorile elementelor caracteristice zborului (viteza inaltzime turatzia motorului etc.) pentru o anumita misiune shi un anumit interval de timp. Regimul de croaziera exprima valorile functzionarii motorului unei aeronave care executa un zbor de lunga durata pentru a realiza un consum optim de combustibil valoarea fortzei de propulsie fiind inferioara regimului nominal. Regimul de foc cantitatea de gloantze rachete sau bombe care se pot trage cu o gura de foc sau o instalatzie intrun timp dat fiind determinata de calitatzile fizice shi mecanice ale materialului din care este confectzionata tzeava (depashirea anumitor valori putand produce uzura shi degradarea rapida a gurii de foc) depinzand shi de calibrul piesei incarcatura de azvarlire durata tragerii shi temperatura aerului.

REGÍM s. n. (< fr. régime): 1. calitate a unui cuvant de a primi un determinant (direct prin flexiunea acestuia sau indirect prin intermediul unei prepozitzii). Se vorbeshte astfel de r. cazual al prepozitziilor in sensul k acestea cer dupa ele forme flexionare (substantivale adjectivale numerale sau pronominale) de genitiv de dativ sau de acuzativ; de r. verbelor in sensul k acestea se combina (direct sau indirect) in functzie de contzinutul lor lexical cu anumite cuvinte etc. R. este determinat de trasaturile din structura de adancime a cuvintelor (v. shi rectziúne). 2. termen dependent de alt termen (direct prin alaturare sau indirect prin intermediul unei prepozitzii) corespunzand cerintzelor rectziunii acestuia: substantivul shi pronumele pot fi r. unui substantiv al unui verb sau al unei interjectzii predicative; adjectivul shi numeralul al unui substantiv al unui pronume al unui verb sau al unei interjectzii predicative; adverbul al unui substantiv al unui verb sau al unei interjectzii predicative; verbul al unui substantiv al unui alt verb sau al unei interjectzii predicative; interjectzia al unui substantiv sau al unui verb.

regim de curgere a curentului (sedim.) (engl.= flow regim) parametru al unui curent eolian sau acvatic apreciat prin formele de fund care se nasc in patul sau. Se pot distinge r.c.c. inf. cand energia curentului este mica shi se trece progresiv de la un pat neted la un pat cu microondulatzii shi macroondulatzii shi r.c.c. sup. materializat printrun pat plan.

REGÍM (< fr.) s. n. 1. (FIZ. TEHN.) Ansamblu de structuri sau de evolutzii ale unui sistem fizic sau tehnic determinat intrun interval de timp limitat de anumite conditzii externe invariabile. Evolutzia in timp a unui sistem fizic sau tehnic este caracterizata printro succesiune de r. care constituie serviciul sistemului respectiv. Dupa modul de variatzie in timp al marimilor al marimilor caracteristice ale sistemului r. poate fi: static daca nici una dintre marimile lui de stare nu variaza in timp shi nu au loc transferuri sau transformari de energie; statzionar daca marimile de stare ale sistemului nu variaza in timp dar au loc transferuri sau transformari de energie; permanent daca marimile de stare ale sistemului variaza periodic in timp; nestatzionar daca marimile de stare variaza in timp shi tranzitoriu daca cel putzin o marime de stare variaza in timp k urmare a trecerii sistemului dintrun regim static statzionar sau permanent intralt regim static statzionar sau permanent. R. deformant regim periodic de functzionare a retzelelor electrice de curent alternativ in care exista curentzi sau tensiuni care nu variaza sinusoidal in timp. Apare fie datorita elementelor de circuit neliniare (redresoare bobine cu miez feromagnetic saturat etc.) fie datorita faptului k tensiunile de alimentare nu sunt riguros sinusoidale. 2. (TEHN.) Ansamblu de conditzii externe invariabile care pentru un anumit interval de timp determina pozitzia functzionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice (mashini aparate instalatzii cladiri etc.). Conditziile externe pot fi: a) valorile anumitor marimi functzionale caracteristice (cuplu putere viteza presiune temperatura tensiune electrica etc.) in cazul r. de functzionare sau b) valorile marimilor ce caracterizeaza fie conditziile in care este utilizat un sistem tehnic fie conditziile in care se efectueaza un proces tehnic in cazul r. de utilizare. Din punctul de vedere al conditziilor generale r. de f. al unui sistem tehnic poate fi: nominal cand este corespunzator conditziilor pentru care a fost construit uzual shi accidental cand este provocat de defecte interne sau de cauze exterioare. Din punctul de vedere al sarcinii se deosebesc r. de subsarcina de plina sarcina adica de mers in sarcina nominala shi de suprasarcina. Pentru motoarele termice se definesc shi r. economic (r. in care motorul functzioneaza cu consum minim de combustibil). 3. (HIDROTEHN.) Regim hidrologic regim definit de ansamblul marimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic (debitul apelor din precipitatzii pierderile de apa prin evaporare nivelurile suprafetzelor libere vitezele shi curentzii debitele lichidelor shi solide etc.). 4. (PEDOL.) Regim hidric ansamblul fenomenelor de mishcare shi de retzinere a apei in sol care determina raportul dintre apa provenita din precipitatzii din scurgerile de suprafatza din apa subterana shi apa pierduta prin evaporare shi prin infiltrare. R.h. al solurilor este determinat de factori fizicogeografici (clima relief apa freatica vegetatzie) in raport cu cu anumite insushiri ale solului (permeabilitate capacitate de a retzine apa etc.). 5. (EC.) Regim preferentzial acordare de avantaje in legatura cu comertzul exterior de catre un stat altui stat pe baza de reciprocitate (ex. reducerea taxelor vamale de import) fara k fatza de statele sa se aplice „clauza natziunii celei mai favorizate”. R.p. este folosit in Anglia in relatziile sale cu tzarile care fac parte din Commonwealth. 6. (MED.) Regim alimentar utilizare a alimentelor shi a bauturilor in conformitate cu anumite reguli impuse de conditziile de sanatate sau de boala ale unei persoane. La omul normal r.a. este mixt cuprinzand toate principiile alimentare. In diferite boli r.a. este un factor terapeutic shi se prescrie in raport cu boala persoanei suferinde (ex. r.a. lactat hidrozaharat vegetarian etc.). 7. (LINGV.) a) V. rectziune. b) Termen dependent de altul corespunzand cerintzelor reactziunii acestora. Se vorbeshte de obicei de r. unui verb sau al unei propozitzii (ex. in limba romana r. celor mai multor propozitzii este in cazul acuzativ: cu mine la mine etc.). R. direct alaturarea unui determinant fara intermediul unui cuvant auxiliar.