opțiuni
  • info

8 definiții pentru reconfortare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECONFORTÁRE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei. – V. reconforta.

RECONFORTÁRE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei. – V. reconforta.

reconfortare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~tări / E: reconforta] 1 Întremare. 2 (Pex) Recreare1 (2).

RECONFORTÁRE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei; întremare, întărire. Prietenia ei cu Sabina se născuse și dura, tocmai fiindcă lîngă această copilă, cu șase ani mai tînără, loială, firească și fără ascunzișuri, găsea o reconfortare. C. PETRESCU, C. V. 369.

RECONFORTÁRE s.f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei; întremare, reconfort. ♦ (P. ext.) Odihnă, recreație. [< reconforta].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reconfortáre s. f., g.-d. art. reconfortắrii; pl. reconfortắri

reconfortáre s. f., g.-d. art. reconfortării; pl. reconfortări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RECONFORTÁRE s. 1. v. întremare. 2. v. recreare, recreație.

RECONFORTARE s. 1. (MED.) fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (înv. și pop.) împuternicire. (~ lui după boală.) 2. recreare, recreație. (~ cuiva în concediu.)

Intrare: reconfortare
reconfortare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reconfortare
  • reconfortarea
plural
  • reconfortări
  • reconfortările
genitiv-dativ singular
  • reconfortări
  • reconfortării
plural
  • reconfortări
  • reconfortărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reconfortare, reconfortărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: reconfort întremare întărire
    • format_quote Prietenia ei cu Sabina se născuse și dura, tocmai fiindcă lîngă această copilă, cu șase ani mai tînără, loială, firească și fără ascunzișuri, găsea o reconfortare. C. PETRESCU, C. V. 369. DLRLC
etimologie:
  • vezi reconforta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.