8 definitzii pentru reconfortare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RECONFORTÁRE reconfortari s. f. Actziunea de a reconforta shi rezultatul ei. V. reconforta.
RECONFORTÁRE reconfortari s. f. Actziunea de a reconforta shi rezultatul ei. V. reconforta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
reconfortare sf [At: ALEXI W. / Pl: ~tari / E: reconforta] 1 Intremare. 2 (Pex) Recreare1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RECONFORTÁRE reconfortari s. f. Actziunea de a reconforta shi rezultatul ei; intremare intarire. Prietenia ei cu Sabina se nascuse shi dura tocmai fiindca linga aceasta copila cu shase ani mai tinara loiala fireasca shi fara ascunzishuri gasea o reconfortare. C. PETRESCU C. V. 369.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RECONFORTÁRE s.f. Actziunea de a reconforta shi rezultatul ei; intremare reconfort. ♦ (P. ext.) Odihna recreatzie. [< reconforta].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
reconfortáre s. f. g.d. art. reconfortắrii; pl. reconfortắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
reconfortáre s. f. g.d. art. reconfortarii; pl. reconfortari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RECONFORTÁRE s. 1. v. intremare. 2. v. recreare recreatzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RECONFORTARE s. 1. (MED.) fortificare indreptare infiripare intarire intremare inzdravenire refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (~ lui dupa boala.) 2. recreare recreatzie. (~ cuiva in concediu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
reconfortare, reconfortarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a reconforta shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Prietenia ei cu Sabina se nascuse shi dura tocmai fiindca linga aceasta copila cu shase ani mai tinara loiala fireasca shi fara ascunzishuri gasea o reconfortare. C. PETRESCU C. V. 369. DLRLC
- 1.1. Odihna, recreatzie, recreere. DNsinonime: odihna recreatzie recreere
-
etimologie:
- reconforta DEX '09 DEX '98 DN