rebel ~a [At: FN 29 / V: (inv) rab~ / Pl: ~i ~e / E: lat rebellis ger Rebelle fr rebelle] 12 smf a (D. oameni pex d. manifestarile lor) (Persoana) care ia parte activa la o rebeliune. 34 smf a (Persoana) care indeamna la revolta Si: razvratit (12) revoltat (12) (rar) rebelionist (12) (inv) rebelist (12). 5 a Recalcitrant (2). 6 a (D. atitudini) Care exprima revolta. 7 a (Fig; d. par bucle etc.) Zbarlit. 8 a (D. boli) Greu de vindecat. 9 sf (Ivr) Rebeliune (1).

REBÉL A adj. s.m. shi f. Participant la o rebeliune; (cel) care atzatza la revolta. ♦ Nesupus recalcitrant. // adj. 1. (Fig.; despre o boala) Care nu cedeaza in urma unui tratament medical; care se vindeca greu. 2. (Despre par) Care nu sta pieptanat. [< fr. rebelle].

REBÉL A I. adj. s. m. f. participant la o rebeliune. ◊ nesupus recalcitrant. II. adj. 1. (fig.; despre boli) care nu cedeaza in urma unui tratament medical; care se vindeca greu. 2. (despre par) care nu sta pieptanat. (< fr. rebelle lat. rebellis germ. Rebello)

rebel a. 1. care nu se supune autoritatzii legitime; 2. care se revolta: gandiri lumi rebele EM.; 3. care rezista: friguri rebele; 4. fig. anevoie de tratat de manuit: materie rebela poeziei. ║ m. cel ce se revolta.

*rebél a adj. (lat. rebellis d. bellum razboĭ). Rasculat revoltat razvratit care se ridica contra autoritatziĭ legitime: Un trib rebel nishte anarhishtĭ rebelĭ. Fiz. Care rezista care nu se vindeca ushor: boala rebela. Dificil greŭ de acomodat: un subĭect rebel poeziiĭ. Subst. Om revoltat insurgent: rebeliĭ s’aŭ predat. V. gregar.

rebél adj. m. s. m. pl. rebéli; adj. f. s. f. rebéla pl. rebéle

rebél adj. m. s. m. pl. rebéli; f. sg. rebéla pl. rebéle

REBÉL adj. s. 1. adj. s. v. rasculat. 2. adj. v. chinuitor.

REBEL adj. s. 1. adj. s. rasculat razvratit revoltat (livr.) insurgent seditzios (rar) apostat (reg.) buntushnic sculat (inv.) burzuluit rapshtit rasculator rebelist revoltant rocoshan rocoshelnic rocoshit rocoshitor zavergiu (inv. prin Mold.) bontash (turcism inv.) zurba zurbagiu zurbav. (~i au trecut la lupta.) 2. adj. chinuitor suparator (inv. shi pop.) necajos. (O tuse ~.)