REBEL adj., s. 1. adj., s. răsculat, răzvrătit, revoltat, (livr.) insurgent, sedițios, (rar) apostat, (reg.) buntușnic, sculat, (înv.) burzuluit, răpștit, răsculător, rebelist, revoltant, rocoșan, rocoșelnic, rocoșit, rocoșitor, zavergiu, (înv., prin Mold.) bontaș, (turcism înv.) zurba, zurbagiu, zurbav. (~ii au trecut la luptă.) 2. adj. chinuitor, supărător, (înv. și pop.) necăjos. (O tuse ~.)