23 de definitzii pentru ras (raset)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RAS1 rasuri s. n. Actziunea de a rade shi rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimata printro mishcare caracteristica a fetzei shi a gurii insotzita de un sunet specific nearticulat; raset. ◊ Expr. De ras (sau de rasul lumii) = de ocara de batjocura; ridicol. A lua (pe cineva) in ras = ashi bate joc (de cineva). Ashi face ras de cineva (sau de ceva) = ashi bate joc de cineva sau de ceva. ♦ (Rar) Sunet in cascade scos de unele pasari. Lat. risus.

RAS1 rasuri s. n. Actziunea de a rade shi rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimata printro mishcare caracteristica a fetzei shi a gurii insotzita de un sunet specific nearticulat; raset. ◊ Expr. De ras (sau de rasul lumii) = de ocara de batjocura; ridicol. A lua (pe cineva) in ras = ashi bate joc (de cineva). Ashi face ras de cineva (sau de ceva) = ashi bate joc de cineva sau de ceva. ♦ (Rar) Sunet in cascade scos de unele pasari. Lat. risus.

ras2 smn [At: COD. VOR. 130/4 / V: (irg) ris / Pl: ~uri sn rashi sm / E: ml risus] 1 Manifestare a veseliei sau satisfactziei printro mishcare caracteristica a fetzei shi a gurii scotzand in acelashi timp sunete specifice succesive shi nearticulate. 2 Mishcare caracteristica a gurii shi sunetele care o insotzesc specifice unei stari de veselie Si: raset. 3 (Pex) Veselie voioshie. 4 (Ie) Vai de moarte fara ~ shi de nunta fara plans Binele shi raul sunt intotdeauna impreuna. 5 (Ila) De ~ Care provoaca rasul (1) Si: hazliu (2) vesel. 6 (Ie) A se porni pe ~ sau a pufni (a bufni) de (sau in) ~ sau al pufni (al bufni al umfla etc.) ~ul (pe cineva) A nushi putea stapani rasul (1). 7 (Ie) A leshina (sau a se strica a se prapadi etc.) de ~ A rade foarte tare. 8 (Mun; ie) Ai da (cuiva) ~ul prin piele A manca bataie. 9 (Iae) A da de necaz Si: a (o) patzi. 10 (Reg; lpl) Glume (2). 11 (Fig) Sunet in cascade scos de unele pasari (asemanator cu rasul (1)). 12 Batjocura (3). 13 (Ila) De ~ Fara valoare. 14 (Ial) Compromitzator (1). 15 (Inv; ila) Luator in ~ Batjocoritor (1). 16 (Mun; ilav) Pe ~ Gratis (1). 17 (Ie) A fi (sau a se face a ajunge a ramane etc.) de ~ (shi de ocara) sau a fi (sau a se face a ajunge etc) (de) ~ul lumii (satului curcilor cainilor etc.) A fi (sau a se face a ajunge etc.) de batjocura de ocara Si: a se compromite (1). 18 (Ie) A face (pe cineva) de ~ (shi de ocara) sau a face pe cineva de ~ul satului A face (pe cineva) de batjocura de ocara Si: a batjocori (1) a compromite (1). 19 (Ie) Ashi face (sau ashi bate) ~ de (sau inv dupa) cineva (sau ceva) sau (inv) ashi face ~ Ashi bate joc (de cineva sau ceva) Si: a batjocori (1). 20 (Ivp; iae) A viola o femeie Si: a necinsti. 21 (Mun; ils) ~ul pamantului Om de nimic Si: netrebnic. 22 (Ivp; prc; d. femei) Necinstire. 23 Umor. 24 Satira. 25 (Orn; shic ~ul padurii) Huhurez (7) (Syrnium aluco).

RAS1 ~uri n. 1) v. A RADE. ~ de copil.~ cu plans ras fortzat. Al umfla pe cineva ~ul se spune despre cineva care abia ishi stapaneshte rasul. Al apuca pe cineva ~ul a incepe sa rada. A pufni in (sau de) ~ a izbucni intrun ras brusc spontan. A se strica (sau a se prapadi a se tavali a leshina a plesni) de ~ a rade cu mare pofta shi mult. Dupa ~ vine plans se spune cuiva extrem de vesel pentru al tempera. 2) Totalitate a sunetelor spontane nearticulate shi intermitente produse de aerul ieshit pe glota in timpul respiratziei care sunt provocate de un sentiment de veselie bucurie sau placere. ~ cu hohote. ~ molipsitor.~ homeric ras foarte puternic shi nestapanit. 3) Bataie de joc. ◊ ~ shi batjocura a) mare batjocura; b) situatzie rushinoasa; rushine mare. De ~ul lumii de batjocura; de ocara; ridicol. A lua in ~ pe cineva ashi bate joc de cineva. A face de ~ a pune pe cineva intro situatzie ridicola. A se face de ~ ashi strica reputatzia; a se compromite. Ashi face ~ de ceva (sau de cineva) ashi bate joc de cineva sau de ceva. 4) pop. Lucru prost executat. 5) pop. Om de nimic. ~ul lumii.Rade ~ul se spune despre un om de nimic care indrazneshte sashi mai bata joc de altzii. /<lat. risus

ras n. 1. actziunea de a rade; 2. bataie de joc: a lua in ras a face de ras. [Lat. RISUS].

RIS2 (rar) risuri s. n. 1. Actziunea de a ride shi rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimata printro mishcare caracteristica a gurii insotzita de un sunet specific nearticulat. Patzania doamnei Lungeanu cu Veta dumneaei a stirnit un ris general. BRATESCUVOINESHTI I. 88. Califul nu shia mai putut stapini risul shi a ris cu mare pofta. CARAGIALE P. 140. ◊ (Urmat de determinari care arata felul caracteristica) Flacaul parea tot cel de odinioara cu glumelei felurite cu risui puternic. SADOVEANU O. VII 307. Izbucnira intrun ris galagios. REBREANU R. I 131. Prin risuri cu hohote ele rascumpara lungile ore de tacere. ODOBESCU S. III 19. ◊ (In constructzii hiperbolice) Danila... se strica de ris. CREANGA P. 53. Baietzii leshinau de ris. id. ib. 306. ◊ Fig. De la pajishtile cu risuri in mii de fetze ale florilor... trebuia Jderul cel mititel sashi ia ramas bun. SADOVEANU F. J. 86. 2. (Mai ales in expr. construit cu verbele «a fi» «a se face» «a ajunge» «a ramine») De ris (sau de risul lumii) = de ocara de batjocura; ridicol. Am auzit co sa raminem de risul lumii. DUMITRIU N. 24. Amindoi se legara cu atza la deget shishi facura nod la batista ferinduse sa spuie aceasta unul celuilalt de teama sa nu se faca de ris. BASSARABESCU V. 42. Nu nu vreau sajung de risul lumii. DELAVRANCEA O. II 346. Nimic nui mai de ris k plinsul In ochii unui luptator. COSHBUC P. I 194. Ma tem k moi face de ris. CREANGA P. 195. A face (pe cineva) de ris (sau de tot risul) = a face k cineva sa ajunga de risul lumii (v. compromite) sau a atrage (printro purtare nedemna) batjocura asupra persoanelor care raspund de tine. Spune citeo vorba de ne face de tot risul shi ocara. SADOVEANU O. VIII 223. Se vorbira... sa faca pe fratele lor cel mic de ris shi de ocara. ISPIRESCU L. 37. A lua (pe cineva) in ris = ashi bate joc (de cineva). Il durea la inima cind il luau in ris. ISPIRESCU L. 37. Ashi face ris de cineva (sau de ceva) = ashi bate joc de cineva sau de ceva. Ishi face ris de tzara noastra cea blagoslovita. SADOVEANU O. VII 135. Vrei sashi faca dracul ris de mine. CREANGA P. 154. Auzi sashi faca el ris de lucrul meu! ALECSANDRI T. 274. ♦ Sunet in cascade scos de unele pasari. Eu ascultam in padure risul hulubului salbatic. SADOVEANU O. VIII 15.

2) ris n. pl. urĭ (lat. risus it. sp. pg. riso pv. fr. ris). Actziunea de a ride: lam cunoscut dupa ris se auzeaŭ nishte risete pl. urĭ. Batjocura deriziune: nu tolerez eŭ risu lor risurile lor. Lucru prost facut: asta nu e treaba ci ris. A lua in ris atzĭ bate joc a ride de. A face de ris 1. a batjocuri 2) a compromite. A ajunge de ris a deveni ridicul shi compromis. A leshina a muri (in Mold. nord a te strica) de ris a nu maĭ putea de ris. Ris shi batjocura mare batjocura mare decadentza. Vechĭ ris. V. riset rizílic.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ras rashi (animalul) shi rasete (izbucniri de ras de obiceiu ale mai multor persoane).

+rasuplansu' (de ~) (fam.) loc. adj. loc. adv. (situatzie ~ Sa purtat ~.)

+strica de ras (a se ~) (a se prapadi de ras) (fam.) loc. vb. refl. v. strica; imper. 2 sg. afirm. stricate de ras; ger. stricanduma de ras

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RAS s. 1. raset. (Era mare ~ shi veselie.) 2. v. batjocura.

RIS s. 1. riset. (Era mare ~ shi veselie.) 2. batjocura deridere zeflemea bataie de joc (livr.) deriziune (inv.) batjoc batjocoritura (fam.) bashcalie. (Il ia in ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ris (risete) s. n. 1. Actziunea de a ride. 2. Bataie de joc zeflemea. Mr. aris. Lat. rῑsus (Pushcariu 1462; REW 7336) cf. it. riso prov. fr. cat. ris sp. port. riso. Pl. este un hibrid morfologic luat de la riset s. n. cf. Pushcariu Lr. 22. Cf. ride. Der. suris s. n. dupa fr. sourire.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

RIS. Subst. Ris riset suris zimbet zimbire zimbitura (inv.); chicot chicoteala chicotit; hohot hohotire hohotit; rinjet rinjire rinjeala rinjitura; haz veselie inveselire veselire (pop.) distractzie amuzament voie buna; ris homeric; ilaritate. Caricatura. Gluma banc (fam.) snoava shotie polojenie (reg.). Bufonerie bufonada (rar). Farsa comedie. Comedian comediant (inv.) saltimbanc clovn bufon. Adj. Surizator zimbitor surizind zimbaretz (fam.) rizator rizaretz (rar) rinjit rinjitor hohotitor hlizit (reg.). De ris hazliu comic vesel inveselitor veselitor (pop.) distractiv amuzant; ilariant ilar (rar). Glumetz ghidush poznash tivilichiu (pop.) duhliu (rar). Rizibil (rar) ridicol grotesc burlesc. Vb. A ride a suride a zimbi a chicoti a izbucni in ris a pufni in ris al pufni (pe cineva) risul al umfla (pe cineva) risul a se umfla de ris a se omori de ris a izbucni in hohote a hohoti a ride cu lacrimi a leshina (a se prapadi a se strimba a se tavali a se topi a se strica) de ris a ride sanatos a ride cu pofta a ride din toata inima; a ride din gusha a ride prosteshte a se hlizi (reg.) a ride la comanda a ride minzeshte a zimbi minzeshte a rinji a se jimba (reg.); a ride risul olarului a ride in pumni a(shi) ride in barba a ride pe sub mustatza. A se amuza a se veseli a face haz a se distra. Adv. In hohote cu hohote cu rinjet; cu zimbet pe buze. V. amuzament batjocura bucurie gluma ironie.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

RAS1 (lat. risus) s. n. Actziunea de a rade; mishcare caracteristica a gurii shi sunetele care o insotzesc specifice unei stari de veselie.

CASTIGAT RIDENDO MORES (lat.) moravurile se indreapta prin ras Deviza comediei data de poetul francez J. de Santeul. Reliefeaza fortza educativa a rasului.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se face de pomina / de rahat / de ras expr. (vulg.) a se compromite.

a se prapadi de ras expr. a rade foarte tare.

a se strica de ras expr. a rade foarte tare / cu hohote.

de rasul cucului / curcilor / gainilor / lumii expr. penibil ridicol.

Intrare: ras (raset)
ras2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ras
  • rasul
  • rasu‑
plural
  • rasuri
  • rasurile
genitiv-dativ singular
  • ras
  • rasului
plural
  • rasuri
  • rasurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ras, rasurisubstantiv neutru

  • 1. Actziunea de a rade shi rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimata printro mishcare caracteristica a fetzei shi a gurii insotzita de un sunet specific nearticulat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: raset antonime: plans
    • format_quote Patzania doamnei Lungeanu cu Veta dumneaei a stirnit un ris general. BRATESCUVOINESHTI I. 88. DLRLC
    • format_quote Califul nu shia mai putut stapini risul shi a ris cu mare pofta. CARAGIALE P. 140. DLRLC
    • format_quote Flacaul parea tot cel de odinioara cu glumelei felurite cu risui puternic. SADOVEANU O. VII 307. DLRLC
    • format_quote Izbucnira intrun ris galagios. REBREANU R. I 131. DLRLC
    • format_quote Prin risuri cu hohote ele rascumpara lungile ore de tacere. ODOBESCU S. III 19. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Danila... se strica de ris. CREANGA P. 53. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Baietzii leshinau de ris. CREANGA P. 306. DLRLC
    • format_quote figurat De la pajishtile cu risuri in mii de fetze ale florilor... trebuia Jderul cel mititel sashi ia ramas bun. SADOVEANU F. J. 86. DLRLC
    • 1.1. rar Sunet in cascade scos de unele pasari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu ascultam in padure risul hulubului salbatic. SADOVEANU O. VIII 15. DLRLC
    • chat_bubble De ras (sau de rasul lumii) = de ocara de batjocura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ridicol
      • format_quote Am auzit co sa raminem de risul lumii. DUMITRIU N. 24. DLRLC
      • format_quote Amindoi se legara cu atza la deget shishi facura nod la batista ferinduse sa spuie aceasta unul celuilalt de teama sa nu se faca de ris. BASSARABESCU V. 42. DLRLC
      • format_quote Nu nu vreau sajung de risul lumii. DELAVRANCEA O. II 346. DLRLC
      • format_quote Nimic nui mai de ris k plinsul In ochii unui luptator. COSHBUC P. I 194. DLRLC
      • format_quote Ma tem k moi face de ris. CREANGA P. 195. DLRLC
      • chat_bubble A face (pe cineva) de ras (sau de tot rasul) = a face k cineva sa ajunga de rasul lumii sau a atrage (printro purtare nedemna) batjocura asupra persoanelor care raspund de tine. DLRLC
        • format_quote Spune citeo vorba de ne face de tot risul shi ocara. SADOVEANU O. VIII 223. DLRLC
        • format_quote Se vorbira... sa faca pe fratele lor cel mic de ris shi de ocara. ISPIRESCU L. 37. DLRLC
    • chat_bubble A lua (pe cineva) in ras = ashi bate joc (de cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Il durea la inima cind il luau in ris. ISPIRESCU L. 37. DLRLC
    • chat_bubble Ashi face ras de cineva (sau de ceva) = ashi bate joc de cineva sau de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ishi face ris de tzara noastra cea blagoslovita. SADOVEANU O. VII 135. DLRLC
      • format_quote Vrei sashi faca dracul ris de mine. CREANGA P. 154. DLRLC
      • format_quote Auzi sashi faca el ris de lucrul meu! ALECSANDRI T. 274. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.