2) ris n. pl. urĭ (lat. risus it. sp. pg. riso pv. fr. ris). Actziunea de a ride: lam cunoscut dupa ris se auzeaŭ nishte risete pl. urĭ. Batjocura deriziune: nu tolerez eŭ risu lor risurile lor. Lucru prost facut: asta nu e treaba ci ris. A lua in ris atzĭ bate joc a ride de. A face de ris 1. a batjocuri 2) a compromite. A ajunge de ris a deveni ridicul shi compromis. A leshina a muri (in Mold. nord a te strica) de ris a nu maĭ putea de ris. Ris shi batjocura mare batjocura mare decadentza. Vechĭ ris. V. riset rizílic.