RACÁN racani s. m. (Fam.) Recrut (in armata). Contaminare intre rec[r]ut shi ratan.

racan sm [At: BACALBASHA ap. TRDG / Pl: ~i / E: ns cf racut] (Dep) Recrut (1) (in armata).

RACÁN racani s. m. (Depr.) Recrut (in armata). Probabil contaminare intre rec[r]ut shi ratan.

RACÁN racani s. m. Denumire depreciativa data in trecut unui soldat care se afla la inceputul stagiului shi era inca nepriceput in ale militariei. V. recrut.

racan m. 1. puiu de broasca; 2. in graiul militaresc: soldat nou shi prost (in opozitziune cu deshca). [Onomatopee dupa strigatui racracrac! de unde shi racaliciu racatzel racatetz].

racán m. (augm. d. rac k broscan orĭ broscoĭ d. broasca maĭ ales k tot d. rac vine shi racatetz shi racanel. Decĭ epitetu glumetz de racan e k shi cel de broscoĭ adresat copiilor). Fam. Soldat noŭ recrut. V. deshca. V. shi ritan.

racán (recrut) (fam.) s. m. pl. racáni

racán s. m. pl. racáni

RACÁN s. v. recrut.

racan s. v. RECRUT.

racán (racáni) s. m. 1. Brotac. 2. Recrut. Origine incerta dar sigur expresiva. Dupa Spitzer Dacor. IV 668 de la o radacina *rac de origine onomatopeica k orac in oracai. Aceasta explicatzie se potriveshte pentru primul sens; dar al doilea pare k presupune in sursa expresiva un al doilea sens de „grosolanie obiect necizelat” care apare shi in unele cuvinte inrudite dintre cele ce urmeaza. Der. de la un lat. raccanus din raccāre „a racni” (Pushcariu Dacor. III 6879; REW 7019; Candrea) cf. it. raganello „brotac” sau din rac „cancer” (Scriban) este indoielnica. Cf. it. rácano „shopirla” racola „broasca” cuvinte tot expresive (Prati 808). Der. racanel (var. Bucov. racatetz racatetz Trans. racachici) s. m. (brotac): rachet s. n. (cintecul broashtei); rachitzel s. m. (Maram. brotac); racadui vb. (Mold. a se rasti la cineva) care Tiktin shi Candrea il leaga in mod greshit de ragadui; ragalie (var. ragatzina ragatzina) s. f. (ingramadire de lemne bushteni etc. tufa noduroasa) var. probabil prin contaminare cu radacina (dupa Tiktin din sl. rogŭ „corn”); radina (var. ratina) s. f. (Olt. tufa) cu acelashi schimb din ragace › radashca; ratacana (var. ratacanie) s. f. (Mold. maracinish urit) cu metateza; ratacanos adj. (Mold. neregulat); rancote s. f. pl. (Olt. Trans. ramurish crengi) de la aceeashi radacina expresiva cu infixul nazal; rascote s. f. pl. (ramurish) var. cuvintului anterior; rascoage s. f. (rachitzica Epilobium angustifolium). Cf. rataci.

racán racáni s.m. (pop.; deprec.) 1. soldat (recrut). 2. pui de broasca; lingurash.

racan racani s. m. 1. (mil. peior.) recrut. 2. (detz.) detzinut nou venit in penitenciar.