proeminent ~a a [At: NEGULICI / Pl: ~ntzi ~e / E: fr proéminent ger proeminent] 1 Care iese mult in relief. 2 Care este cu mult mai ridicat decat suprafatza inconjuratoare Si: (ivr) prodidit. 3 (Fig; d. oameni shi manifestarile lor) Care iese din comun prin valoare calitatzi etc. Si: remarcabil exceptzional eminent.

PROEMINÉNT A proeminentzi te adj. Care iese mult in relief care este (cu mult) mai ridicat decit suprafatza inconjuratoare. Un cal sur uriash cu coastele proeminente... cara aceasta carutza. SAHIA N. 65. Acea imagine inca vie a razboaielor dacice scoase la bun capat de gloriosul Traian o vom vedea poate intro zi... turnata in bronz cu tot proeminentul reliev al insufletzitelor sale sculpturi. ODOBESCU S.III 68. ♦ (Despre persoane) Care iese din comun (prin calitatzile sale intelectuale); remarcabil exceptzional. Cu ocazia implinirii a 17 ani de activitate teatrala Uniunea Sovietica a invitat la Moscova personalitatzile teatrale cele mai proeminente din toata lumea. SAHIA U.R.S.S. 149.

PROEMINÉNT A adj. Ieshit in afara in relief. ♦ (Despre oameni) Ieshit din comun (prin calitatzile sale); exceptzional. [Pron. proe. / < fr. proéminent cf. lat. proeminens].

PROEMINÉNT A adj. ieshit in afara in relief. ◊ (despre oameni) ieshit din comun; remarcabil. (< fr. proéminent lat. proeminens germ. proeminent)

PROEMINÉNT ~ta (~tzi~te) 1) Care depasheshte limitele obishnuite evidentziinduse. Nas ~. 2) (despre persoane) Care se distinge prin calitatzi deosebite; ieshit din comun prin aptitudini. /<fr. proéminent

proeminent a. care e mai in relief decat celelalte.

*proeminént a adj. (lat. proéminens éntis. V. eminent). Care e maĭ in relief maĭ ĭeshit: nasu e o parte proeminenta a fetzeĭ un pisc proeminent.

proeminént (ieshit in relief) adj. m. pl. proeminéntzi; f. proeminénta pl. proeminénte

proeminént adj. → eminent

proeminent

proeminent.

PROEMINÉNT adj. 1. v. ieshit. (Parte ~ a unui obiect.) 2. boltit bombat (rar) scos. (O frunte ~.) 3. accentuat pronuntzat puternic. (Maxilare ~; barbie ~.)

PROEMINÉNT adj. v. important insemnat marcant remarcabil.

PROEMINENT adj. 1. ieshit. (Parte ~ a unui obiect.) 2. boltit bombat (rar) scos. (O frunte ~.) 3. accentuat pronuntzat puternic. (Maxilare ~; barbie ~.)

proeminent adj. v. IMPORTANT. INSEMNAT. MARCANT. REMARCABIL.

PROEMINÉNT A adj. (< fr. proeminent cf. lat. proeminens): in sintagma silaba proeminenta (v.).