primitor, ~oare [At: DRLU / Pl: ~i, ~oare / E: primi + -tor] 1-4 smf, a (Persoană) care (primește sau) poate primi ceva. 5-8 smf, a (Persoană) care acceptă să intre (în posesia ori) în dreptul de a folosi (a) ceva. 9 a (D. o persoană) Care primește cu plăcere, cu amabilitate oaspeții Si: ospitalier, (înv) ospătos, (reg) ospătariț, ospătarnic. 10 a (D. o persoană) Care oferă ospitalitate, găzduire. 11 a (D. o persoană) Care acceptă în casă. 12 a (D. o încăpere, o locuință, un oraș, o țară) Care atrage oaspeții prin aspect. 13 a (Rar; d. o incintă) Făcută pentru a da ospitalitate, pentru a adăposti. 14 a (D. o incintă) Încăpătoare. 15 smf (Îdt) Destinatar. 16 sf (Îvr) Loc, locuință, încăpere în care sunt primiți oaspeții. 17 a Care înglobează, cuprinde în sine. 18 a (Spc) Încăpător. 19 sm (Îvr) Recipient. 20-21 a Care (admite o idee sau) se raliază la o doctrină. 22 a (D. societăți, organizații, instituții) Care a acceptat să primească pe cineva ca membru sau ca ocupant al unei funcții. 23-24 smf, a (Om) care manifestă bunăvoință, înțelegere, plăcere față de ceva sau de cineva.

PRIMITÓR, -OÁRE, primitori, -oare, adj. 1. Care dă ospitalitate cu multă plăcere; ospitalier. Ca toți bătrînii din vremea aceea, era bun la inimă, primitor și totdeauna glumeț. La TDRG. ♦ (Rar) Făcut pentru a da ospitalitate, pentru a adăposti; încăpător. Ne trebuiesc biblioteci mari, bine organizate, primitoare ale mulțimii însetate de cultură. SADOVEANU, E. 22. 2. Care primește, care acceptă; receptiv. Femeile au fost mai primitoare de cultură străină decît bărbații. IBRĂILEANU, SP. CR. 230.

PRIMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care primește oaspeți cu plăcere; ospitalier. Popor ~. 2) (despre locuri, natură, climă etc.) Care atrage prin aspect, prin calități deosebite. /a primi + suf. ~tor

primitor a. și m. cel care primește.

primitór, -oáre adj. Care-ĭ primește bine pe oaspețĭ, ospitalier.

priimitor, ~oare^[1] a vz primitor

primitór-distribuitór s. m. Ocupația celui care primește și distribuie mărfurile (într-un depozit) ◊ „M. D. și C.G. – foști primitori-distribuitori (gestionari) ai Întreprinderii Industria laptelui Ilfov, au delapidat, în numai două luni, suma de 159247 lei.” Sc. 4 II 71 p. 1. ◊ „Între atribuțiile de serviciu, în calitate de primitor-distribuitor la Întreprinderea de rețele electrice Sibiu, S. S. o avea și pe aceea de a ține evidența bonurilor de benzină primite și a cantităților distribuite.” Sc. 13 III 74 p. 4. ◊ „32 de lucrători auxiliari, din care: 1 arhivar, 1 telexist, 1 parchetar [...] 3 primitori-distribuitori ș.a.” Sc. 27 VII 77 p. 1; v. și R.l. 13 VIII 80 p. 4; v. și desfacere-transport, turnător-formator (din primitor + distribuitor)

primitór adj. m., pl. primitóri; f. sg. și pl. primitoáre

primitór adj. m., pl. primitóri; f. sg. și pl. primitoáre

PRIMITÓR adj. 1. v. ospitalier. 2. v. îmbietor.

PRIMITOR adj. 1. ospitalier, (reg.) ospătariț, ospătăreț, (înv.) ospătos, ospital. (O gazdă ~.) 2. atrăgător, îmbietor, plăcut. (Ținuturi ~.)

primitor, primitori s. m. homosexual pasiv.