7 definiții pentru preîntâmpinare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREÎNTÂMPINÁRE, preîntâmpinări, s. f. Acțiunea de a preîntâmpina și rezultatul ei; prevenire. – V. preîntâmpina.
PREÎNTÂMPINÁRE, preîntâmpinări, s. f. Acțiunea de a preîntâmpina și rezultatul ei; prevenire. – V. preîntâmpina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
preîntâmpinare sf [At: LM / P: pre-în~ / Pl: ~nări / E: preîntâmpina] Prevenire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREÎNTÎMPINÁRE, preîntîmpinări, s. f. Acțiunea de a preîntîmpina; prevenire. Acțiunea de preîntîmpinare a unui nou război.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
preîntâmpináre s. f., g.-d. art. preîntâmpinắrii; pl. preîntâmpinắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
preîntâmpináre s. f., pl. preîntâmpinări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREÎNTÂMPINÁRE s. v. evitare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREÎNTÎMPINARE s. evitare, împiedicare, îndepărtare, înlăturare, ocolire, prevenire, (rar) prevenție. (~ unor consecințe neplăcute.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
preîntâmpinare, preîntâmpinărisubstantiv feminin
-
- Acțiunea de preîntîmpinare a unui nou război. DLRLC
-
etimologie:
- preîntâmpina DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.