pravalie sf [At: PRAV. 57 / Pl: ~ii / E: slv привилиѥ „privilegiu”] 1 Local in care se expun shi se vand diferite marfuri Si: (rar) negustorie (reg) bolta dugheana. 2 (Pex) Magazin mic Si: (rar) negustorie (reg) bolta dugheana. 3 (Pan; rar) Loc in care cineva exercita o meserie o profesiune in mod individual. 4 (Rar) Negustorie. 5 (Fig; irg; is) ~ draceasca (sau a diavolului) Persoana despre care se crede k este stapanita de diavol. 6 (Iuz; is) Baiat de ~ Tanar care invatza negustoria servind intrun magazin. 7 (Iuz; ias) Tanar angajat k ajutor intrun magazin.

PRAVALÍE pravalii s. f. Local in care se vind diferite marfuri; magazin. Pravaliile... se tzineau una linga alta cu marfa scoasa in ulitza k sa se vada in loc de orice firma. CAMIL PETRESCU O. I 180. A fost inainte negustorul calicimii. TZinea in aceasta mahala o pravalie cu maruntzishuri. SAHIA N. 91. Hangiul aprinde o luminare shi trecen pravalie la usha unde cei deafara bat mereu. CARAGIALE O. I 363. ◊ (In trecut) Baiat de pravalie = tinar care invatza meseria de comerciant servind intro pravalie. Sa cumperi pe strada castane k baietzii de pravalie? C. PETRESCU C. V. 116.

PRAVALÍE ~i f. 1) Intreprindere comerciala de desfacere a marfurilor; magazin (mic); dugheana. 2) Cladirea acestei intreprinderi comerciale. [G.D. pravaliei] /<sl. privilije

PRAVALIE s. f (Mold. TZR Trans. S) Local in care se expun shi se vind diferite marfuri. A: Fietecarea trunchi de mesernitza shi pravalie de carne deschisease. CANTEMIR IST. Au dat jac pen bisearici pen case pen magazii pen pravalii de rapia cine ce putea shi fugiia. IM 1754 74^v. ◊ Fig. Mam facut pravalie faradelegilor. AR 68^v. B: De va imprumuta neshtine pre altul ... vreo pravalie sau alta ce va fi dupaceaia singur cu voia lui fara shtirea judecatoriului va scoatel... acela nu se va certa. .INDREPTAREA LEGII. Iaste shi tirg cu pravaliii. COSM 1766 86^r ; cf. IM 1730 105^r. C: Pravalii adeca case de vinzare shi de cumparat shi de lucruri de trebuintze. VSV 1705 241^v; cf. S 89^v. Etimologie: sl. privilie „privilegiu”. Cf. b o l t a b u d a d u g h e a n a.

pravalie f. 1. locul unde un negustor ishi intinde shi vinde marfa sa; 2. marfurile dintr’o pravalie. [Tras din pravalì a rostogoli: asociatziune de idei analoga cu a sinonimului bolta].

pravalíe f. (sirb. bg. provalija prapastie crapatura de pamint de unde rom. „scobitura camera pravalie”. V. praval). Sud. Dugheana magazin camera situata la strada shi plina de marfa de vinzare. Marfa din aceasta camera: am vindut toata pravalia.

pravalíe s. f. art. pravalía g.d. art. pravalíei; pl. pravalíi art. pravalíile

pravalíe s. f. art. pravalía g.d. art. pravalíei; pl. pravalíi art. pravalíile

PRAVALÍE s. v. magazin.

PRAVALÍE s. v. comertz negotz negustorie.

PRAVALIE s. magazin (Transilv.) bolta (Mold.) dugheana (inv.) magazie. (~ de alimente.)

pravalie s. v. COMERTZ. NEGOTZ. NEGUSTORIE.

pravalíe (pravalíi) s. f. s. f. Magazin mic dugheana. Origine incerta. Dupa Tiktin legat de pravali „a se invirti a se rostogoli” cf. sb. provalija „prapastie” (Scriban) dar der. nu este convingatoare semantic. In Pravila lui Matei Basarab (1640) se vorbeshte de pravalie de vinzare de vin care se chiama prost circiuma; de unde pare k sar putea presupune k in sec. XVII cuvintul era simtzit mai putzin vulgar decit circiuma lucru imposibil daca se porneshte de la pravali. Der. din sl. pravljenije „administratzie” (Candrea) nu este posibila fonetic. Ar trebui sa ne gindim la pravarie „magazin de praf de pushca” (cf. praf) de unde sar fi trecut ushor la sensul de „pravalie in general depozit”; cu atit mai mult cu cit in limba veche se obishnuia sa se arate shi felul vinzarii: pravalie de vin.

pravalie pravalii s. f. (glum.) prohab.

a avea pravalia deschisa expr. (glum.) ashi uita shlitzul deschis la pantaloni

a lua la pravalie expr. (intl.) a se duce la politzie a lua pe sus.