PRAJÍNA prajini s. f. 1. Bucata de lemn lunga shi subtzire de obicei folosita pentru a fixa sau a sustzine ceva. ◊ Expr. A nui (mai) ajunge (nici) cu prajina la nas se spune despre un om increzut infumurat. A pashte (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru ai face rau. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga (pe cineva). ♦ Epitet depreciativ pentru o persoana foarte inalta (shi slaba). 2. Tija lunga (de metal) cu diverse utilizari (tehnice). 3. Bara de lemn de bambus de fibre sintetice de metal folosita in atletism cu ajutorul careia sportivii executa sarituri in inaltzime; proba atletica practicata cu acest instrument. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi echivalenta cu circa 57 metri; veche unitate de masura pentru suprafetze egala cu circa 180210 metri patratzi. ♦ (Concr.) Instrument cu care se facea in trecut masuratoarea acestor lungimi shi suprafetze. Et. nec.

prajina sf [At: DOSOFTEI V. S. octombrie 79^r/6 / Pl: ~ni / E: bg пръжина] 1 Bucata de lemn lunga shi subtzire folosita mai ales pentru a fixa sau a sustzine ceva Si: (irg) paranga (reg) mladoaca prashtina¹ (1) ruda. 2 (Ie) A lua cu ~na A alunga pe cineva. 3 (Gmtz; irn; ie) A incaleca ~na A pleca. 4 (Ivr; ila) Calare pe ~ Se spune despre un om fara capatai Si: (pfm) fluieravant vanturatzara. 5 (Rar; ie) A apuca inainte k curva ~na Se spune despre cineva care deshi e vinovat face pe indignatul. 6 (Dep) Persoana foarte inalta shi slaba Si: (reg) macau¹ prashtina¹ (3) Cf galigan lungan. 7 (Spc) Bara de lemn bambus metal fibre sintetice etc. folosita in atletism la saritura in inaltzime. 8 (Pex) Proba atletica practicata cu prajina (7). 9 Tija lunga de metal sau de lemn cu diverse utilizari tehnice. 10 Coada a unditzei Si: (reg) prashtina¹ (6). 11 Varga. 12 Parte a cumpenei fantanii cu ajutorul careia se cufunda galeata in apa Si: (reg) lumanare prashtina¹ (7). 13 Prajina (1) prevazuta la un capat cu o proeminentza scobita cu care se loveshte apa spre a goni peshtele catre plasele de pescuit Si: (reg) shtiulbuc. 14 (Reg) Sul de lemn cu care se leaga incarcatura de paie sau de fan dintrun car. 15 (Mun) Intorcator la razboiul de tzesut. 16 (Trs; shis) ~ cu coaja Batz care ciobanii insemneaza prin crestaturi numarul oilor shi al vaselor cu lapte. 17 (Olt) Bucata de scandura avand la un capat o gaura prin care intra o sfoara sau o curelusha shi cu care se impinge pe sub gheatza o franghie a navodului de la o copca la alta Si: (reg) iglitza undrea. 18 (Reg) Frigare de lemn. 19 (Reg) Par¹ cu cracane scurte shi infipt cu un capat in pamant in jurul caruia se cladeshte claia de fan sau de paie grau Si: (pop) prepeleac. 20 (Reg) Prajina (1) ashezata orizontal shi legata cu franghii de grinzile tavanului care in casele tzaraneshti se pun rufe la uscat se atarna haine etc. Si: (pop) culme (reg) prashtina¹ (8) ruda¹. 21 (Reg) Catarg. 22 (Reg) Carlig cu care ciobanii prind oile. 23 Prajina (1) de lungimi variabile folosita k unitate de masura agrara. 24 (Irg; is) ~ falceasca (sau mare domneasca legiuita) ~ de Moldova ~ (de) a Parijului ~ pogoneasca (sau stanjeneasca) Veche unitate de masura pentru lungimi echivalenta cu cca 57 m Si: (reg) bucata. 25 (Pex; irg; ias) Distantza aproximativ egala cu prajina (24). 26 (Ccr) Instrument cu care se masura prajina (2325). 27 (Irg; is) ~ falceasca ~na lucrului ~ patrata falceasca ~ pogoneasca ~na vanzarii Veche unitate de masura pentru suprafetze egala cu cca 180210 m². 28 (Pex; irg; ias) Suprafatza de teren aproximativ egala cu prajina (26). 29 (Ccr) Instrument cu care se masura prajina (28). 30 (Rar) Ramura a coarnelor de cerb. 31 (Mun) Funie care leaga strans protzapul de restul saniei Si: (reg) aparatoare ceatlau coarda ganj lamba lantzush legatura vaioaga. 32 (Reg) Cantitate de fan care o pot duce doi oameni purtata de prajini (1) Si: (reg) boghie boghinetz boghin rudash¹. 33 (Fam; ie) A nui (mai) ajunge (nici) cu ~na la nas Se spune despre un om increzut. 34 (Fam; ie) A pashte (pe cineva) cu ~na A urmari pe cineva pentru ai face rau.

PRAJÍNA prajini s. f. 1. Bucata de lemn lunga shi subtzire de obicei folosita pentru a fixa sau a sustzine ceva. ◊ Expr. A nui (mai) ajunge (nici) cu prajina la nas se spune despre un om increzut infumurat. A pashte (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru ai face rau. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga pe cineva. ♦ Epitet depreciativ pentru o persoana foarte inalta (shi slaba). 2. Tija lunga (de metal) cu diverse intrebuintzari (tehnice). 3. Bara de lemn de bambus de fibre sintetice de metal folosita in atletism la saritura in inaltzime; proba atletica practicata cu acest instrument. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi echivalenta cu circa 57 metri; veche unitate de masura pentru suprafetze egala cu circa 180210 metri patratzi. ♦ (Concr.) Instrument cu care se facea altadata masuratoarea acestor lungimi shi suprafetze. Et. nec.

PRAJÍNA prajini s. f. 1. Lemn lung shi subtzire ascutzit la un capat servind mai ales pentru a fixa a sustzine sau a sprijini ceva. Printre lumea ce se inghesuia cu treaba fara treaba iaca se zareshte o hirtie filfiind pe deasupra capetelor multzimei in virful unei prajini. CREANGA A. 157. Cornule ce nu tendoi Deo creanga sa te despoi Sami fac prajina de boi. ALECSANDRI P. P. 44. ◊ (In comparatzii) Navea 17 ani implinitzi shi era coshcogemite prajina. VLAHUTZA la TDRG. Badeanalt cit o prajina Mindrutzai toatan tzarina. Ma mir ce se mai iubesc K nicicind nu sentilnesc. JARNÍKBIRSEANU D. 429. ◊ Expr. A nui ajunge cuiva (nici) cu prajina la nas se spune despre oamenii mindri shi infumuratzi. Cevaceva deor fi sprincenate nu le mai ajungi cu prajina la nas. GANE N. I 94. Mindru de nui ajungea cineva cu prajina la nas. ISPIRESCU L. 175. A pashte (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru ai face rau; a pune (cuiva) gind rau. Cotzcarule cu de astemi umbli?... Bine k te prinsei... De cind va pasc eu cu prajina! ALECSANDRI T I 162. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga (pe cineva). Domnica! E cerce’ dumnealui shii videa cum mi tzi la lua cu prajina. NEGRUZZI S. III 13. ♦ (Mine) Tija metalica lunga plina sau tubulara folosita k portunealta k organ de actzionare a unei pompe de adincime etc. ◊ Prajina de pompare = prajina de otzel plina folosita pentru actzionarea pompelor de adincime la extragerea tzitzeiului din zacamint. Prajina de sapa (sau de foraj) = tija plina sau tubulara filetata la extremitatzi din care se formeaza garnitura de prajini care transmite sapei mishcarile necesare la forarea gaurilor de sonda. Pe masura ce adincimea la care sapa putzul era mai mare prajinile de foraj la capatul carora se afla sapa deveneau tot mai lungi. SCINTEIA 1951 nr. 1974. ♦ (Sport) Batz de bambus lung de citziva metri cu care se executa sarituri in inaltzime. Saritura cu prajina. 2. (Astazi rar in special in Moldova) Veche unitate de masura pentru lungimi echivalenta cu 3 stinjeni (in Moldova egala cu 669 m shi in Muntenia egala cu 589 m). Napuc a merge nici douazeci de prajini shi prrr! se rupse un capat. CREANGA P. 124. ♦ Veche unitate de masura a ariei egala in Moldova cu 2676 m² shi in Muntenia cu 3539 m². Te shtiu cum le masori tzaranilor pogonul de optsprezece prajini in loc de douazeci shi patru. DUMITRIU N. 48. Tatasau i da cinci prajini in vatra satului loc de casa apoi o falce de aratura shi 20 prajini de finetz. SEVASTOS N. 46. ♦ (Concretizat) Instrumentul cu care se facea altadata masuratoarea. Multzi oameni au prajini de lemne de alun curatzate de crangi cu crestaturi simple spre a arata palmele. PAMFILE a. r. 231. Masuram cirta lui Danila... Nishte oameni uritzi shi pogani mergeau in urma mea shi ma tot indemnau sarunc prajina. SHEZ. II 161.

PRAJÍNA ~i f. 1) Batz lung shi subtzire folosit pentru a sprijini ceva sau pentru a ajunge la un obiect inalt. ◊ A scoate pe cineva in ~ (sau in protzap) a destainui in public tainele cuiva. A nui ajunge nici cu ~a la nas a fi foarte infumurat. 2) fig. Persoana (foarte) inalta shi subtzire. 3) sport Bara lunga de bambus sau de alt material (elastic) intrebuintzat drept suport la proba de sarituri in inaltzime. 4) Proba sportiva executata cu astfel de bara. 5) Veche unitate de masura pentru lungimi (egala cu aproximativ 7 m). ◊ ~ falceasca veche unitate de masura pentru suprafetze (egala cu aproximativ 180 m²). [G.D. prajinii] /<bulg. prajina

prajina f. 1. bucata lunga de lemn de grosime mijlocie; 2. veche masura agrara in valoare de 3 stanjeni; 3. fig. persoana inalta shi subtzire: o prajina de om. [Bulg. PRŬJINA].

prajína f. pl. ĭ (vsl. prŭžina prajina; ceh. pružina; ung. porong. V. prashtina shi sprijin). Par suptzire shi inalt: un steag in virfu uneĭ prajinĭ. O veche masura de lungime agrara (6 m. 69 in Mold. 5 m. 90 in Munt.). O masura agrara actuala in lungime de 3 m. 75 (12 palme numita shi bucata de prajina daca se socoteshte indoitu eĭ k adevarata prajina (Mold.). Fig. Iron. Dirjala toroapa cocirla om inalt shi slab. S’a fudulit de nuĭ maĭ ajungĭ cu prajina la nas a ridicat nasu foarte sus de fudulie. V. patachie manela drug raz 1.

prajína s. f. g.d. art. prajínii; pl. prajíni

prajína s. f. g.d. art. prajínii; pl. prajíni

PRAJÍNA s. 1. v. par. 2. v. batz. 3. opintitor. (~ la o barca.) 4. (pop.) proptea (Mold.) cracana. (~ de rufe.) 5. (reg.) lumanare prashtina. (~ la cumpana fantanii.) 6. (reg.) bucata. (Vechea unitate de masura agrara numita ~.)

PRAJÍNA s. v. coarda.

PRAJINA s. 1. par (pop.) prepeleac (reg.) beldie palitza patachie prashtinash prashtina ruda (Olt.) colva dirjala (Transilv.) paltzau (inv.) shiric. (O ~ lunga.) 2. batz coada nuia varga (reg.) beldie palitza prashtina ruda sticiu. (~ unditzei.) 3. opintitor. (~ la o barca.) 4. (pop.) proptea (Mold.) cracana. (~ de rufe.) 5. (reg.) luminare prashtina. (~ la cumpana fintinii.) 6. (reg.) bucata. (Vechea unitate de masura agrara numita ~.)

prajina s. v. COARDA.

prajína (prajíni) s. f. 1. Par birna. 2. Masura de lungime valora 5899 m in Munt. shi 669 m in Mold. 3. Lungan sperietoare. Bg. pražina paržina (Cihac II 286; Tiktin; Conev 50 shi 66). Rut. prážina pare sa provina din rom. (Cnadrea Elemente 404). Der. prashtina s. f. (Mold. prajina) probabil prin contaminare cu prashtila.

prajina Cuvintul e explicat prin v. sl. пpaжинa „Stange” de Bihan WJb. V p. 328 explicatzie admisa de TDRG caro adauga shi ceh. pružina „arc” apoi de Pushcariu DR I 241 de CADE de Cioranescu (care da shi varianta bulgara пьржuнa). DU trimite la bg. prŭjina iar Scriban la v. sl. првжинa „prajina” ceh. pružina magh. porong. Dar de ce sa recurgem la ceha cind forma npuжuнa e bine atestata in rusa shi in ucraineana? Numai k nu este clar cum pruž a putut da in romaneshte praj iar bulgara nu pare sa cunoasca o forma cu a dictzionarele bulgare nu insereaza decit forma пpuжuнa „are”. Miklosich cunoashte cuvintul пръжина „novella tritici grana” unde presupune k ar trebui citit праженъi. Cuvintele slave au la baza sensul „elastic” care il gasim in rus. ynpyгuŭ scr. pruživ. Forma lor de baza trebuie sa fi fost *prog pentru care vezi WaldePokorny II p. 675. In acest caz bg. npuжuнa trebuie sa fie imprumutat din rusa sau din sirba iar forma autentica bulgara a trebuit sa fie npьжuнa. Prezentza acestei forme in romaneshte unde nu se poate explica decit prin bulgara constituie o dovada k bulgara a avuto intradevar. De la intzelesul de „obiect elastic” se poate trece ushor la cel de „arc” pe de o parte la cel de „prajina” pe de alta parte.

a nui ajunge cu prajina la nas expr. a fi infumurat / ingamfat