5 definitzii pentru prabushit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PRABUSHÍT A prabushitzi te adj. Cazut sau culcat (brusc shi cu zgomot) la pamant; naruit; surpat daramat. ♦ Fig. (La pl.; despre ochi) Intrat in orbite. ♦ Fig. Descurajat deznadajduit. V. prabushi.
PRABUSHÍT A prabushitzi te adj. Cazut sau culcat (brusc shi cu zgomot) la pamant; naruit; surpat daramat. ♦ Fig. (La pl.; despre ochi) Intrat in orbite. ♦ Fig. Descurajat deznadajduit. V. prabushi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
prabushit ~a a [At: ALECSANDRI POEZII 487 / Pl: ~itzi ~e / E: prabushi] 1 Care a cazut brusc cu violentza cu zgomot de la o inaltzime oarecare rostogolinduse sfaramanduse distruganduse raninduse etc. Si: daramat naruit pravalit rasturnat surpat. 2 (Rar) Care este intins la pamant. 3 (Olt; fig) Hodorogit gata de pierire. 4 (D. ochi) Intrat cufundat in orbite. 5 (Ban) Strapuns spart trecut prin el. 6 (Olt) Rascopt2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PRABUSHÍT A prabushitzi te adj. Cazut (la pamint) rasturnat naruit surpat darimat. In poarta prabushita ce ducen fund de munte Cu cirja lui cea veche el bate de trei ori. EMINESCU O. I 93. Gateshteo mamaliga... intrun ceaun de schija sub dimbul prabushit. ALECSANDRI P. III 487. ♦ Fig. Descurajat deznadajduit. Lam vazut prabushit uitinduse in gol. VORNIC P. 18.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PRABUSHÍT adj. 1. v. daramat. 2. v. cazut. 3. surpat (pop.) ponorat. (Teren ~.) 4. pravalit rasturnat surpat (inv.) povarnit. (Un mal ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PRABUSHIT adj. 1. darapanat darimat naruit pravalit risipit surpat (pop.) hiit. (O constructzie ~.) 2. cazut naruit pravalit rasturnat. (Un gard ~.) 3. surpat (pop.) ponorit. (Teren ~.) 4. pravalit rasturnat surpat (inv.) povirnit. (Un mal ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
prabushit, prabushitaadjectiv
- 1. Cazut sau culcat (brusc shi cu zgomot) la pamant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- In poarta prabushita ce ducen fund de munte Cu cirja lui cea veche el bate de trei ori. EMINESCU O. I 93. DLRLC
- Gateshteo mamaliga... intrun ceaun de schija sub dimbul prabushit. ALECSANDRI P. III 487. DLRLC
- 1.1. (Despre ochi) Intrat in orbite. DEX '09 DEX '98
- 1.2. Descurajat, deznadajduit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: descurajat deznadajduit
- Lam vazut prabushit uitinduse in gol. VORNIC P. 18. DLRLC
-
-
etimologie:
- prabushi DEX '98 DEX '09