cazút¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cadea] Cadere.

cazút² ~a a [At: MINEIUL (1776) 1812/1 / Pl: ~útzi ~e / E: cadea] 1 Care a cazut (1). 2 (Inv) Situat jos. 3 (Inv) Cuvenit². 4 Meritat². 5 Potrivit². 6 (Inv) Cuviincios. 7 (Inv) Necesar.

CAZÚT cazutzi adj. m. (Despre ochi; de obicei la pl. shi urmat de determinarea «in cap») Dus infundat in cap. Cazutzi in cap sint ochii. EMINESCU O. I 88.

CAZÚT cazutzi adj. m. (Despre ochi) Dus infundat in cap. V. cadea.

cazut a. 1. surpat; 2. fig. cuvenit: cazuta randuiala.

cazút a adj. (d. cad). Fig. Decazut corupt: om caracter cazut. Cazut in lupta (saŭ numaĭ cazut) mort in lupta. Cazut la pat cazut bolnav la pat. Cazut la betzie ajuns la betzie devenit betziv. Rar (d. a se cadea). Cuvenit: fatzĭ cazuta datorie!

cad (est) shi caz (vest) cazut a cadeá v. intr. (lat. cádere pop. cadére; it. cadére pv. chazer fr. choir sp. caer pg. cair. Imper. cazĭ nu cadea. V. scad decad caz). Is impins de sus in jos pin propria mea greutate: merele cad din pom. Ma arunc: a cadea la picĭoarele cuĭva. Ma raped ma precipit: a cadea pe dushmanĭ. Atirn is atirnat: paruĭ cade pe umerĭ. Is ashezat (croit) bine: haĭna cade bine. Fig. Devin ajung: a cadea bolnav. Ma cuprinde o infirmitate: a cadea in letargie. Devin captiv: a cadea in puterea cuĭva. Nu reushesc: a cadea la examin pĭesa a cazut la reprezentatziune. Incetez de a fi in uz: legea a cazut in desuetudine. Vin ma intimplu: sarbatoarea a cazut intr’o joĭ. Degenerez decad: acest om a cazut in ridicul. Atzĭ veni pin sortzĭ: Cind s’a tras la sortzĭ averea mie mĭa cazut casa. Atzĭ veni din intimplare: scrisoarea mĭa cazut in mina. A cadea din cer a pica pe negindite a fi foarte surprins. A cadea in dizgratzie a perde favoarea A cadea (in greshala) a pacatui (maĭ ales vorbind de femeĭ) A cadea in eroare a te inshela. A cadea in uĭtare a fi dat uĭtariĭ. A cadea la pat a te imbolnavi grav. A cadea in lupta a muri in lupta. A cadea in ruina a se darama incetincet (propriŭ shi fig.). A cadea in zdrentze a se nimici bucatzĭbucatzĭ (o haĭna). Sortzu a cazut pe dinsu asupra luĭ sortzu la ales. A cadea de acord a te invoi. A cadea in picĭoare a scapa bine dintr’un pericul. A cadea tronc (V. tronc). V. impers.: cade ploaĭa roŭa bruma. A se cadea v. refl. A se cuveni. A fi permis: La Jidanĭ nu se cade sa manince carne de porc. Cum se cade corect cinstit cum trebuĭe sa fie (moral shi material): om cum se cade haĭna cum se cade s’a purtat cum se cade.

CAZÚT adj. 1. naruit prabushit pravalit rasturnat. (Un gard ~.) 2. v. dus.

CAZUT adj. 1. naruit prabushit pravalit rasturnat. (Un gard ~.) 2. dus infundat. (Cu ochii ~.)

cazut a cazutzi e adj. (intl.) arestat prins de politzie.

cazut in cap expr. prost tembel.

cazut in cur / in fund dupa (cineva / ceva) expr. (vulg.) care simte o atractzie puternica (fatza de cineva / ceva)