popular ~a a [At: HELIADE O. II 142 / V: popo~ / Pl: ~i ~e / E: fr populaire] 1 Care apartzine poporului (11). 2 Privitor la popor (11). 3 Care provine din popor (11). 4 Care serveshte interesele poporului (11). 5 Creat de popor (11). 6 Specific unui popor (11). 7 Caracteristic culturii unui popor (11). 8 Facut pentru popor (11). 9 Creat pentru necesitatzile poporului (11). 10 (Pex) Accesibil tuturor. 11 Care este alcatuit din oameni din popor (11) shi lucreaza pentru el. 12 Iubit de popor (5) Si: (inv) poporan (17). 13 Care se bucura de simpatia consideratzia respectul opiniei publice Si: (inv) poporan (18). 14 Care se bucura de succes in popor (11) Si: (rar) poporan (19). 15 (Pex) Cunoscut de totzi (inv) poporan (20). 1617 (Rar) Care iubeshte poporul (5 11) Si: (rar) poporan (2122). 1819 Devotat poporului (5 11) Si: (rar) poporan (2324). 20 Care are o comportare prietenoasa cordiala apropiata fatza de oameni simpli Si: (rar) poporan (25). 21 (D. lucrari prelegeri expuneri) Care poate fi intzeles cu ushurintza de oricine Si: natural simplu.

POPULÁR A populari e adj. 1. Care se refera la popor care provine din popor care apartzine poporului care serveshte interesele poporului. Numai partidul clasei muncitoare partid cu adevarat popular a carui politica corespunde intereselor vitale ale maselor numai puterea populara rod al luptei eroice pline de sacrificii a poporului ishi pot ingadui sa incurajeze shi sa dezvolte autocritica shi critica de jos. SCINTEIA 1953 nr. 2716. ◊ (In denumirea unor functzii shi institutzii de stat shi obshteshti) Sfat popular. Asesor popular. ▭ Camioanele verzi ale militziei populare stateau cu paturile pe bot sa nu inghetze motoarele. DUMITRIU V. L. 68. Sint acum la universitatea populara a scriitorilor. SAHIA U.R.S.S. 195. ◊ Democratzie populara v. democratzie. 2. Creat de popor specific unui popor caracteristic culturii lui. Poezie populara. ▭ TZara Fagarashului este un vast laborator de poezie populara. BOGZA C. O. 275. Gresheala este k incepe neamul cu shcoalele Ardealului shi nu cu shcoala limbei... cinticilor populare. RUSSO S. 65. ◊ Etimologie populara v. etimologie. 3. Facut pentru popor pe intzelesul (gustul masura) tuturor accesibil tuturor. Se obliga la fiecare editzie ami trimite de fiecare volum al meu cite patruzeci (40) exemplare editzie populara shi cite (10) zece exemplare de lux. CARAGIALE O. VII 516. In prelegeri populare idealele le apar. EMINESCU N. 43. 4. Iubit de popor care se bucura de simpatia consideratzia respectul opiniei publice de succes in masele largi ale poporului cunoscut de totzi. Artist popular. Revista populara. ▭ [Alexandru Donici] debutind prin «Carutza poshtei» cinticel care curind se facu popular traduse apoi «TZiganii» de Pushkin. NEGRUZZI S. I 333.

POPULÁR A adj. 1. Referitor la popor din popor al poporului. 2. Aparut creat in popor. 3. Destinat poporului; accesibil tuturor. 4. Apreciat iubit de popor; (p. ext.) cunoscut de toata lumea. [Cf. lat. popularis fr. populaire].

POPULÁR A adj. 1. referitor la popor din popor al poporului. 2. aparut creat in popor. 3. destinat poporului. 4. apreciat iubit de popor. (< fr. populaire)

POPULÁR ~a (~i ~e) 1) Care tzine de popor; propriu poporului. Vointza ~a. Manifestare ~a. ◊ Front ~ organizatzie care intruneshte fortzele progresiste ale poporului. 2) Care apartzine poporului; creat de popor; provenit din popor. Traditzii ~e. Balada ~a. 3) Care este destinat poporului; facut pentru popor. Biblioteca ~a. Reprezentatzie ~a. 4) Care se bucura de popularitate; care place unui mare numar de oameni. Interpret ~. 5) (despre limba stilul lucrarilor prelegerilor etc.) Care poate fi intzeles cu ushurintza de totzi; simplu. /<fr. populaire

popular a. 1. ce priveshte poporul: credintza populara; 2. iubit de popor: om popular.

*populár a adj. (lat. popularis). Provenit din popor: literatura expresiune credintza populara. Facut p. popor: biblioteca populara. Favorabil poporuluĭ: lege populara. Ĭubit de popor: un om popular. Adv. K poporu simplu: a scrie popular. V. democratic vulgar poporan.

popolar ~a a vz popular

populár adj. m. pl. populári; f. populára pl. populáre

populár adj. m. pl. populári; f. sg. populára pl. populáre

popular.

Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R.

Republica Populara Romina (R.P.R.)

POPULÁR adj. 1. poporan (inv. shi reg.) poporal (inv.) poporar. (Literatura ~.) 2. (inv.) poporan. (SHcoli ~.) 3. (astazi rar) vulgar (inv.) prost. (Latina ~.)

POPULAR adj. 1. poporan (inv. shi reg.) poporal (inv.) poporar. (Literatura ~.) 2. (inv.) poporan. (SHcoli ~.) 3. (inv.) prost vulgar. (Latina ~.)

BALADA POPULÁRA s. (LIT.) cantec batranesc.

BALADA POPULARA s. (LIT.) cintec batrinesc.

POPULÁR A adj. (cf. lat. popularis. fr. populaire): in sintagmele cuvant popular etimologie populara forma populara imprumut popular latina populara limbaj popular limba populara termen popular shi vorbire populara (v.).

irozi teatru popular cu caracter religios de origine culta care infatzisheaza legenda Nashterii. Despre prezentza i. la romani nu detzinem date anterioare sec. 18 (Miron Costin). Kogalniceanu mentzioneaza k interpretzi ai „misterelor religioase” irodul sau betleemul pe „dascali shi pe dieci” iar mai tarziu pe „fiii de boieri”. In sec. 19 obiceiul a fost preluat de popor: „tacamuri irodeshti” care il jucau „pe la moshiile boierilor” shi „la casele negustorilor” (Burada). Patrunzand in repertoriul maselor i. li sau adus treptat modificari in contact probabil shi cu teatrul de haiduci shi de papushi (Caraman) cu contzinutul profan al acestora ceea ce a aparut k o necesitate psihologica de compensare a atmosferei religioase. In multe zone i. anticipa sau continua teatrul de papushi (Brailoiu). Repertoriul este eterogen: se succed cantece de stea* melodii de origine bis. cu melodii adaptate sau create de popor cu cantece din armata romantze (2) shi cuplete de revista*. Sin.: vicleim; vertep.

Republica Populara Democrata Coreeana 1. TZara situata in partea de N a Pen. Coreea; 1224 mii km²; 224 mil. loc. (1989). Limba oficiala: coreeana. Cap.: Phenian (Pyǒngyang). Orashe pr.: Hamhŭng Chǒngjin Wǒnsan Kaesǒng. Este impartzita in noua prov. un district special shi trei orashe speciale. Expl. de carbuni (52 mil. t 1987) min. de fier (32 mil. t 1987) cupru plumb (110 mii t 1987) zinc (225 mii t 1987) wolfram argint aur (5.000 kg 1987) magnezit (2 mil. t 1987) fosfatzi sare grafit. Ind. tzarii produce energie electrica (50 miliarde kWh 1986) otzel (43 mil. t 1987) fonta (58 mil. t 1987) utilaje ind. material feroviar tractoare aparataj electrotehnic ingrashaminte chimice textile ciment (78 mil. t 1987) celuloza shi hirtie conserve de peshte sh.a. Pe terenurile arabile (20% din suprafatza tzarii) se cultiva orez (64 mil. t 1989) ovaz griu (900 mii t 1989) porumb (3 mil. t 1989) soia cartofi (2 mil. t 1989) bumbac tutun sh.a. Se cresc bovine (13 mil. capete 1989) porcine (31 mil. capete 1989) ovine viermi de matase. Pescuit: 17 mil. t (1988). C. f.: 105 mii km. Cai rutiere: 22.000 km. Flota maritima comerciala: 5817 mii t (1988). Moneda: 1 won = 100 chon. Exporta metale feroase shi neferoase produse agricole min. produse chimice mashini shi utilaje sh.a. shi importa echipament ind. produse chimice carburantzi produse agricole sh.a. Istoric. La 25 iun. 1950 armata nordcoreeana a atacat Coreea de Sud care a primit imediat asistentza O.N.U. (in primul rind sprijinul S.U.A.). R.P. Chineza a acordat ajutor militar R.P.D.C.; la 27 iul. 1953 sa incheiat armistitziul de la Panmunjon care a restabilit situatzia anterioara. In repetate rinduri R.P.D.C. a prezentat propuneri concrete menite sa duca la reunificarea pashnica a Coreei. Fortza conducatoare in stat este Partidul Muncii din Coreea (P.M.C. creat in 1946 prin unificarea Partidului Comunist cu Noul Partid Popular); cu el colaboreaza celelalte partide politice (Partidul Tinerilor Prieteni Partidul Democratic). Secretar general al C.C. al P.M.C. (din 1960; intre 1949 shi 1960 preshedinte) shi preshedinte al tzarii (din 1972) este Kim Ir Sen. Puterea executiva este detzinuta de preshedinte iar cea legislativa de Adunarea Populara Suprema. 2. Strimtoarea Coreii str. intre Pen. C. shi ins. japoneze Goto Khyūshū shi Honshū care leaga M. Chinei de Est cu M. Japoniei. Latzime max.: 180 km; ad. min.: 73 m. Arh. Tsushima o desparte in doua.