POPULÁR A populari e adj. 1. Care se refera la popor care provine din popor care apartzine poporului care serveshte interesele poporului. Numai partidul clasei muncitoare partid cu adevarat popular a carui politica corespunde intereselor vitale ale maselor numai puterea populara rod al luptei eroice pline de sacrificii a poporului ishi pot ingadui sa incurajeze shi sa dezvolte autocritica shi critica de jos. SCINTEIA 1953 nr. 2716. ◊ (In denumirea unor functzii shi institutzii de stat shi obshteshti) Sfat popular. Asesor popular. ▭ Camioanele verzi ale militziei populare stateau cu paturile pe bot sa nu inghetze motoarele. DUMITRIU V. L. 68. Sint acum la universitatea populara a scriitorilor. SAHIA U.R.S.S. 195. ◊ Democratzie populara v. democratzie. 2. Creat de popor specific unui popor caracteristic culturii lui. Poezie populara. ▭ TZara Fagarashului este un vast laborator de poezie populara. BOGZA C. O. 275. Gresheala este k incepe neamul cu shcoalele Ardealului shi nu cu shcoala limbei... cinticilor populare. RUSSO S. 65. ◊ Etimologie populara v. etimologie. 3. Facut pentru popor pe intzelesul (gustul masura) tuturor accesibil tuturor. Se obliga la fiecare editzie ami trimite de fiecare volum al meu cite patruzeci (40) exemplare editzie populara shi cite (10) zece exemplare de lux. CARAGIALE O. VII 516. In prelegeri populare idealele le apar. EMINESCU N. 43. 4. Iubit de popor care se bucura de simpatia consideratzia respectul opiniei publice de succes in masele largi ale poporului cunoscut de totzi. Artist popular. Revista populara. ▭ [Alexandru Donici] debutind prin «Carutza poshtei» cinticel care curind se facu popular traduse apoi «TZiganii» de Pushkin. NEGRUZZI S. I 333.